Autori

Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.

Cea mai recentă emisiune de obligațiuni în dolari pe piețele externe s-a făcut la o dobândă mai mare decât cea cerută de bănci pe piața românească pentru împrumuturile în monedă națională.

Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.

Ministerul Finanțelor emite certificate de trezorerie pe un an cu un randament mediu de 6,01%, în scădere cu circa 1 punct procentual față de acum un an, și stabilește o nouă referință pentru piață. Analiștii Erste cred că titlurile emise de Ungaria și România sunt „scumpe” și ar putea suferi corecții.

Banca Națională a României a sancționat 13 bănci în 2023, pe unele de mai multe ori, inclusiv cu amenzi de până la 100.000 de lei. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea legislației draconice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Unele dintre acestea vizează chiar faptul că faimoasele actualizări periodice ale datelor - în lipsa cărora clienții se pot trezi cu conturile blocate – s-au făcut cu întârziere.

Banca Națională a României nu a făcut nicio mutare la prima ședință de politică monetară din 2024. Banca centrală notează scăderea peste așteptări a inflației pe final de an, precum și încetinirea semnificativă a economiei. Se așteaptă la o revenire pe creștere a inflației în ianuarie, ca urmare a creșterii taxelor și accizelor, urmată de o scădere mai pronunțată decât estima în raportul din noiembrie.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în noiembrie, cu un deficit de cont curent în creștere la 20,2 miliarde de euro. Deși în retragere de la nivelul foarte ridicat din 2022, deficitul extern rămâne la un nivel foarte ridicat și se va apropia cel mai probabil de 7% din PIB pe întreg anul trecut. Totodată, fluxul de investiții străine este în scădere și acestea acoperă mai puțin de o terime din deficitul de cont curent, cel mai redus nivel de după 2011.

Economiștii din bănci anticipează că Banca Națională a României va menține rata cheie la nivelul de 7%, stabilit încă de acum un an. Deși inflația a scăzut sub rata cheie în noiembrie, analiștii cred că aceasta va reveni pe creștere în prima parte a anului curent și că BNR va prefera să rămână prudentă și să mai aștepte câteva luni până la prima mutare.

Excedentul de lichiditate din sectorul bancar a atins un nou nivel record în decembrie, pentru a treia lună la rând. Banii foarte mulți din piață au dus tranzacțiile interbancare la cel mai mic nivel istoric.

Ministerul Finanțelor a emis din nou obligațiuni și certificate de trezorerie peste valoarea de prospect. Randamentele pe termen mediu și lung sunt în creștere la începutul anului.