Economiștii BCR se așteaptă la un al doilea an consecutiv în care dinamica produsului intern brut al României să fie sub potențial. Deficitele fiscale și externe mari riscă să ducă la o revizuire în jos a ratingului de țară, mai ales dacă execuția bugetară sau creșterea economică vor dezamăgi în prima parte a anului.
„2024 se preconizează a fi al doilea an consecutiv, cu o creștere sub potențial a PIB și cu o corecție marginală sau chiar deloc a deficitelor duble, care rămân o preocupare cheie pentru piețe și perspectivele de rating”, arată o analiză a economiștilor BCR Cirpian Dascălu și Eugen Sinca.
BCR și-a redus prognoza de creștere economică pentru acest an de la 3,3% la 2,6%, ca urmare a datelor dezamăgitoare din trimestrul al patrulea din 2023, care influențează și următoarele trimestre. Economia a crescut anul trecut cu 2,1%, față de 4,1% în 2022 și 5,7% în 2021.
Consumul privat a arătat semne de revenire în T4 2023 și în prima lună din 2024 și BCR se așteaptă ca această tendință să continue pe parcursul acestui an, pe fondul scăderii inflației și a creșterii puternice a salariilor reale, precum și a cheltuielilor sociale mai mari. Banca se mai așteaptă și la o contribuție semnificativă din partea investițiilor, pe fondul intrărilor de bani de la UE, dar sub cea a consumului.
BCR a revizuit de la 4,8% la 4,3% prognoza de inflație pentru acest an, pe fondul extinderii plafonărilor la adaosul comercial pentru unele alimente, a așteptărilor privind deprecierea mai redusă a leului și a unei inflații importate mai mici.
Banca Națională a României este așteptată să reducă dobânda cheie de la 7,% la 6,75% în ședința din mai și apoi la 5,75% la finele anului, un ciclul de reducere mai întârziat față de alte bănci centrale din cauza inflației mai ridicate.
Guvernul are nevoie de 188 de miliarde de lei din împrumuturi în acest an sau circa 11% din PIB și a acoperit deja o treime din acest necesar, după ce a iești pe piețele externe cu o emisiune de 4 miliarde de euro și alta de 4 miliarde de dolari. Totodată, pe piața internă, Ministerul Finanțelor a emis aproape la fiecare licitație peste prospect, strategie pe care BCR o pune pe seama dorinței de a evita o finanțare mai scumpă mai târziu, când se va înteți zgomotul electoral.
Datele fundamentale nu susțin o reducere a randamentelor României, avertizează BCR.
„Corecția deficitelor gemene este probabil să dureze mai mult decât se aștepta, menținând perspectiva de rating sub riscul unei modificări la negativ, mai ales dacă fie execuția fiscală, fie creșterea PIB-ului nominal dezamăgește în prima parte a anului și, ulterior, ponderea datoriei în PIB crește”, arată economiștii.
Deficitul bugetar cash este programat la 5,4% în acest an și BCR estimează un nivel consolidat după standardele europene de 5,7% din PIB, doar ușor sub cel de 6% din 2022. Ar fi al șaselea an consecutiv cu o deviere mare față de ținta Maastricht de 3%. De altfel, chiar dacă Româna este în procedură de deficit excesiv, nici 2025 nu se întrevede o scădere a deficitul mai jos de 4%.
Datoria publică a scăzut de la 35% din PIB în 2019, la 48% la finele anului trecut și este estimată de BCR să se apropie de 50% din PIB în acest an.
Deficitul de cont curent s-a ameliorat anul trecut de la 9,2% din PIB la 7,2% din PIB, după scăderea prețurilor internaționale la mărfuri. Pe de alte parte, este cel mai ridicat din regiune și este așteptat să rămână în zona a 7% din PIB în acest an.
Și guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat recent că cele două deficite arată mai rău decât ale țărilor din regiune și reprezintă un factor fundamental de presiune pe cursul de schimb.
BCR se așteaptă ca prognoza de curs de 5,05 lei/euro pentru finele acestui an să fie în pericol, având în vedere că nivelul de 4,98% pare să fie apărat de BNR.
„Banca centrală profită de presiunea de depreciere a leului pentru a mătura din lichiditatea în exces”, arată BCR.
În februarie, excedentul de lichiditate a scăzut cu circa o cincime față de nivelul record din ianuarie.
În plan politic, BCR subliniază stabilitatea alianței PSD/PNL, care se va duce dincolo de alegeri, și care este apreciată și de agențiile de rating.
