Banca Națională a României a lansat în afara țării tema tezaurului românesc trimis la Moscova în Primul Război Mondial și niciodată înapoiat. BNR a organizat o expoziție la sediul Parlamentului European pe această temă și a cumpărat spațiu pe pagina Politico pentru un articol în engleză pe acest subiect.
VEZI AICI ȘI Returnarea tezaurului României aflat în Rusia, pe agenda Parlamentului European
În data de 5 martie, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, a fost inaugurată expoziția „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat - o pretenție mai veche de un secol”.
Expoziția cu tema „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat - o pretenție mai veche de un secol” va dura trei zile, arată BNR. În cadrul expoziției, sunt prezentate dovezi istorice, înscrisuri, probe juridice și angajamentele părților rusă și română în legătură cu cele 91,5 tone de aur fin din rezerva BNR trimise la Moscova în 1916 și 1917, împreună cu bijuteriile reginei Maria și alte obiecte valoroase de patrimoniu.
Imperiul țarist era la acel moment aliatul României în Marele Război și a fost considerat o destinație sigură pentru găzduirea tezaurului românesc, în condițiile în care Armata Română și întreaga conducere a țării se retrăsese de la București la Iași ca urmare a pierderilor militare în fața Puterilor Centrale. După Revoluția bolșevică, noua putere sovietică a refuzat să returneze tezaurul de 91,5 tone de aur, fiind returnate doar cea mai mare parte a obiectelor culturale. Spre comparație, rezerva actuală de aur a BNR are 103,6 tone și o valoare de piață de 6,24 miliarde de euro.
Documentele expuse atestă fără îndoială că „Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional, recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu își respecte apoi aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, a susținut Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, potrivit comunicatului.
Situația a rămas neschimbată până astăzi, deși în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valabile. În contextul actual, lucrările Comisiei au fost sistate, mai arată BNR.
Banca centrală a publicat mai multe lucrări și a ținut mai multe conferințe în țară pe tema Tezaurului de la Moscova în ultima perioadă. Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR și autorul unei lucrări pe tema Tezaurului, spune că „Banca Națională a României are o creanță perfect valabilă asupra Băncii de Stat a Rusiei”.
Fostul ministru de externe al Lituaniei, parlamentar european, spune că „nu putem să închidem asemenea pagini de istorie pentru că nu s-a făcut dreptate. Statul român a fost jefuit și trebuie să i se facă dreptate. Chestiunea trebuie să fie parte a solicitărilor noastre comune față de Federația Rusă atunci când va veni timpul”.
Fostul președinte Traian Băsescu spune că este convins că „Tezaurul va reveni acasă și momentul acesta nu este departe”.â
Isărescu, care la finele anului trecut anunța că România va face lobby extern pentru a face cunoscută situația tezaurului nereturnat, a semnat și un articol publicitar în Politico în care expune istoria tezaurului și poziția părții române și lipsa unui răspuns dinspre partea rusă.
După invadarea Ucrainei, Băncii Centrale a Rusiei i-au fost sechestrate rezervele internaționale în euro și dolari depuse la instituțiile financiare vestice, ca parte a pachetului de sancțiuni. Valoarea activelor înghețate este de circa 300 de miliarde de dolari, din care 200 de miliarde de dolari sunt sub sancțiuni europene.
Încă din primul an al războiului s-a discutat despre utilizarea acestor bani pentru reconstrucția Ucrainei post-război. Recent, însă a apărut ideea utilizării veniturilor din administrarea acestor active (în principal dobânzi de încasat) pentru înarmarea Ucrainei.
