Autori

Economia României a rămas sub presiune în trimestrul al doilea. Deși este de așteptat o revenire graduală în lunile următoare, începutul slab de an va face foarte dificilă o evitare a unei contracții în 2026, arată economiștii ING Bank. Investițiile au prevenit o recesiune mai profundă, în condițiile în care consumul a rămas slab.

Economia a scăzut cu 0,4% în termeni anuali în trimestrul al doilea și a stagnat față de trimestrul precedent. BCR aștepta o revenire pe plus a dinamicii anuale, în timp ce piața vedea o contracție mai adâncă. Banca se așteaptă ca datele trimestriale să fie revizuite în sus, altfel ar putea reduce suplimentar estimarea privind contracția PIB pe întreg anul. În a doua parte a anului anticipează o revenire, pe fondul unei oarecare redresări a consumului și a investițiilor susținute din fonduri europene.

Economia României s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea, economia a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, o contracție mai atenuată decât cea așteptată de analiști, și a stagnat față de primul trimestru.

Banca Națională a României ar putea discuta reducerea dobânzii de politică monetară la începutul anului viitor, după ce scade inflația. O discuție în acest moment ar fi prematură, având în vedere că dobânzile sunt în continuare real negative, ceea ce nu se mai practică nicăieri în lume, spune guvernatorul Mugur Isărescu. El vorbește și de flexibilitatea mai mare a cursului valutar, după două episoade de depreciere a leului, dar și de perspectiva economiei în acest an: creștere apropiată de zero sau o scădere ușoară.

România a păstrat ratingul de credit recomandat investițiilor după cele două evaluări ale agențiilor Fitch și Moody’s, în cazul celei dintâi după o contestație a autorităților române. Isărescu spune că deciziile de menținere a ratingurilor au fost absolut corecte, ca urmare a ajustării mari a deficitului fiscal, de peste 2% din PIB. Pe de altă parte, spune guvernatorul, pentru viitor este nevoie de o revenire la coaliția de guvernare care a luat deciziile, astfel încât să existe claritate în ceea ce privește deciziile următoare.

Banca Națională a României a majorat de la 5,5% la 6,1% estimarea privind inflația la finele acestui an, ca urmare a efectelor generate de războiul din Golful Persic, de seceta severă, precum și pe fondul impactului creșterii chiriilor la stat.

Salariul mediu net pe economie a crescut ușor mai accelerat în iunie, dar rămâne consistent sub rata inflației.

Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, declin mai lent decât cel anticipat de economiști, ca urmare a unei inflații lunare încă ridicate. Rata inflației anuale a intrat totuși pe o pantă de scădere, ca urmare a unui efect de bază favorabil.

Băncile și-au majorat excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală în iulie, după ce în iunie atinseseră minimul acestui an. Lichiditatea se menține ridicată, pe fondul intrărilor de valută din fonduri europene și a pus presiune pe scăderea dobânzilor, conform datelor Profit.ro. Analiștii se așteaptă să nu mai vedem nivelurile record din anii trecuți, ca urmare a îngrijorărilor BNR legate de cursul valutar.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, nivel la care se află de doi ani, în linie cu așteptările analiștilor. Banca anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea și revenirea în țintă pe finele anului viitor. Riscuri importante la adresa țintei vin din efectele secetei, creșterea prețului petrolului și impactul politicilor fiscal-bugetare, dar și din situația politică internă.