Autori

Guvernul se pregătește să introducă noi cerințe, inclusiv profesionale, interdicții de tranzacționare și incompatibilități la schimbarea locului de muncă, precum și declarații interne pentru personalul și conducerea Băncii Naționale a României. O noutate o reprezintă și limitarea mandatelor de conducere la 14 ani, cu excepția celui de Guvernator.

Excedentul de lichiditate din sectorul bancar a continuat să crească la început de 2026 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul an și jumătate. Dobânzile au continuat să scadă și au revenit la nivelul de dinainte de alegerile prezidențiale de anul trecut.

Vânzările cu amănuntul ale firmelor aproape au stagnat în 2025, pe fondul încetinirii creșterilor salariale și a inflației ridicate. În 2026 este așteptată o revenire a cifrei de afaceri în retail, mai ales din a doua parte a anului. Ultima lună din 2026 a arătat o oarecare ameliorare.

Încrederea în rândul managerilor din industria manufacturieră a scăzut în ianuarie și se află în teritoriu de contracție pentru a 19-a lună consecutivă. Firmele se confruntă cu comenzi reduse. Mai mult, optimismul afișat luna trecută cu privire la 2026 pare să se fi subțiat semnificativ.

Guvernul pregătește modificarea, prin ordonanță de urgență, a legislației privind creditele de consum, în condițiile în care Comisia Europeană a deschis chiar astăzi procedura de infringement pentru întârzieri. Față de varianta discutată anul trecut apar modificări importante, precum limitarea comisioanelor de analiză și administrare sau limitarea duratei de percepere a dobânzilor penalizatoare, confor actului analizat de Profit.ro.

Încrederea în economia românească a continuat să scadă și în ianuarie, indicele fiind în teritoriul de contracție pentru a noua lună la rând. Managerii din aproape toate sectoarele au raportat date mai slabe, însă se remarcă pesimismul tot mai pronunțat al consumatorilor români: moralul acestora este mai scăzut decât în pandemie și la cele mai reduse niveluri de după austeritatea din 2010-2011.

Trezoreria a început plata datoriilor scadente în 2026: circa 30 de miliarde de euro trebuie rambursate creditorilor în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie. Ianuarie este luna cu cele mai mari plăți. Cheltuielile cu dobânzile au făcut un salt de 40% anul trecut, iar analiștii avertizează că scăderea costului finanțării este dependentă de stabilitatea politică și scăderea deficitului bugetar.

Creditul privat acordat de bănci a pierdut din viteză în 2025, mai ales în a doua parte a anului, și a scăzut în termeni reali, pe fondul inflației ridicate. Firmele s-au orientat tot mai mult către împrumuturile mai ieftine în valută. Și dinamica masei monetare a încetinit față de 2024.

Ministerul Finanțelor a deschis săptămâna cu împrumuturi ridicate, pe fondul unui interes deosebit din partea investitorilor în titlurile de stat în lei. După un ușor deranj pe fondul tensiunilor dintre SUA și Europa cu privire la Groenlanda, calmarea dosarului, cel puțin temporară, a dus la o reducere a randamentelor. În regiune, țările cu o libertate mai mare de mișcare a cursului de schimb au văzut și o întărire a monedelor.

România mai îndeplinește un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă nici acest lucru nu va mai fi valabil mult timp, în contextul deficitelor bugetare foarte ridicate. Ungaria stă, în multe privințe, la fel de prost ca România – deși cetățenii unguri și cei românii sunt cei mai favorabili pentru adoptarea monedei unice. În schimb, Cehia îndeplinește toate criteriile macro și este cea mai dezvoltată din regiune, dar populația este mult mai sceptică în privința adoptării monedei unice.