Autori

Costurile de împrumut ale statului au scăzut de la jumătatea lunii spre cele mai reduse niveluri din ultimul an, sprijinite de mediul extern favorabil și de cererea ridicată la licitații. Apetitul statului pentru împrumuturi a scăzut însă în ultima vreme, chiar dacă deficitul a fost rectificat în sus și în noiembrie vine un vârf important de plată.

Guvernul a redactat, cu întârziere, proiectul de lege pentru transpunerea noii Directive a creditului de consum. Noua legislație aduce mai multe obligații pentru creditori, în special de informare a consumatorilor, dar și restricții în ceea ce privește publicitatea, costurile creditelor sau evaluarea bonității clienților prin verificarea rețelelor sociale. Mai mult, creditele vândute recuperatorilor de creanțe nu vor mai avea titlu executoriu, conform actului analizat de Profit.ro.

Ritmul creditului neguvernamental a încetinit pentru a patra lună la rând și soldul a scăzut în termeni reali, în contextul inflației ridicate. Frânarea creditului este însă una lentă. Și dinamica masei monetare este în încetinire.

Firma de credite de consum Provident a făcut o campanie de refinanțare după intrarea în vigoare a legii de plafonare a dobânzilor. Sub 25% din contracte aveau un cost al creditului dublu față de suma împrumutată, ceea ce se situa peste plafon. Piața de credite de consum scade ca volume noi și firma se așteaptă că în iarnă să se vadă mai bine și impactul creșterii inflației, mai ales asupra familiilor cu venituri mai mic.

Șeful Fiscului a declarat că în spatele încasărilor mici din taxa pe valoarea adăugată (cele mai scăzute din UE) se află probleme statistice: gemul făcut în casă de bunici e tratat ca și cum ar fi impozabil, deși e autoconsum. Normele europene iau însă în calcul impactul autoconsumului gospodăriilor, astfel încât acesta să nu distorsioneze datele. Mai mult, cei care realizează rapoartele UE cred că în spatele cifrelor rele ale României stau alte lucruri: proasta guvernare, neîncrederea în autorități, digitalizarea înapoiată și capacitatea administrativă redusă.

Economiștii UniCredit Bank au redus prognoza de creștere a economiei românești, atât pentru anul în curs, cât și pentru următorul, pe fondul unui consum și al unor investiții mai reduse.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut spre volumul de anul trecut și și-a redus ponderea în PIB la final de vară, în condițiile moderării deficitului comercial, deși balanța veniturilor primare și a celor secundare continuă să arate precar. Investițiile străine directe au continuat să crească ușor, dar acoperă doar un sfert din deficitul extern.

Încetinirea creșterilor nominale ale lefurilor, peste care a venit inflația foarte ridicată, a dus dinamica salarială la -5%, cel mai scăzut nivel de la „tăierile lui Boc” din timpul crizei economice din 2010. Situația este de așteptat să mai continue cel puțin câteva luni, posibil un an, până ce valul inflaționist va ieși din calculul statistic.

Câștigul salarial net, ajustat cu rata inflației, a scăzut cu 5% în august 2025 față de aceeași lună a anului trecut. Deși salariile și-au continuat creșterea nominală, rata acesteia a încetinit. Mai mult, explozia inflației din vară, pe fondul creșterii taxelor și a facturilor la energie, a mâncat toate creșterile de lefuri.

Rata anuală a inflației a rămas sub 10% în luna septembrie, întrerupând o perioadă de creștere de patru luni consecutive. Ajutată de efectul sezonier al ieftinirii alimentelor, inflația lunară s-a domolit după creșterile mari din iulie și august, generate de majorarea facturilor la energie și de creșterea taxelor.