Autori

Ministerul Finanțelor a plasat obligațiuni pe 5 și 10 ani în piața internă, pe o cerere substanțială de la bănci. După șocul inițial al ruperii coaliției de guvernare PSD-PNL-USR, investitorii au ignorat în mare măsură zgomotul politic intern, costul datoriei fiind influențat mai mult de evoluțiile externe.

Ratele reale la depozitele bancare și creditele acordate de bănci înregistrează între 9 și 12 luni de când au trecut din nou în teritoriu negativ. În condițiile accelerării inflației, a menținerii ratei cheie de către BNR și a unui excedent de lichiditate, ratele de dobândă au continuat să scadă, atât nominal, cât și real, relevă analiza Profit.ro.

Băncile acuză în termeni vehemenți decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR, prin care au fost amendate cu 3,7 miliarde de lei, pe care o consideră neîntemeiată, băncile fiind găsite vinovați de conjunctură pentru crizele din economie care au dus la creșterea dobânzilor. Mai mult, statul își atacă principalul creditor și transmite un semnal de neîncredere în piețele internaționale, avertizează reprezentanții băncilor. „Populismul financiar lasă note de plată grele în economie”.

Perspectiva păcii între SUA și Iran a trimis prețul petrolului Brent sub 80 de dolari/barilul, pentru prima dată din martie. Tot în jos s-au dus și randamentele titlurilor de stat ale țărilor din Europa Centrală și de Est. România a beneficiat și ea de climatul extern favorabil, chiar dacă volatilitatea politică continuă. Dobânzile interbancare au rămas însă nemișcate în ultimele săptămâni, în contextul în care excesul de lichiditate e în creștere.

Președintele executiv al Băncii Comerciale Române susține că ROBOR este relevant doar pentru o mică parte a clienților băncii și că indicatorul doar arată prețul, temperatura economiei. Creșterea acestuia a fost determinată de inflația mare, generată de război, scumpire energiei și deficitul bugetar. „Ce și cum a făcut Consiliul Concurenței este incorect”, arată Sergiu Manea.

Banca Națională a României intervine după decizia Consiliului Concurenței de după ancheta ROBOR și cere autorității de concurență să clarifice decizia, să lămurească cum au încălcat băncile prevederile concurențiale și dacă acestea nu intră în contradicție cu regulamentele și normele bancare. Totodată, BNR mai cere clarificări și cu privire la aprecierile Concurenței la nivelul presupus corect al ROBOR.

Banca Comercială Română a încercat să obțină prin ordonanță președințială suspendarea derulării investigației privind ROBOR și a termenelor procedurale, solicitând și accesul la corespondența dintre Consiliul Concurenței și Banca Națională a României, pentru a putea răspunde acuzelor Concurenței. Totodată, BCR spune că nu are acces la datele din platforma Refinitiv, pe care s-ar construi teza principală a investigației. Mai mult, consideră că această corespondență ar dovedi că BNR este administratorul și supraveghetorul fixingului ROBOR și ar fi fost autoritatea care a modificat regulamentul de funcționare al pieței, când a apărut presupusa practică ilicită. Consiliul Concurenței consideră că angajații BNR care au modificat regulile ar fi acționat în nume propriu și nu în numele băncii centrale, potrivit susținerii BCR în instanță.

Băncile ar fi putut încasa o amendă și mai mare de la Consiliul Concurenței, de 10% din cifra de afaceri sau circa 1 miliard de euro, potrivit propunerilor raportului realizat de inspectorii de concurență. Pe lângă această amendă, Concurența a emis și o serie de interdicții privind participarea băncilor la fixingul ROBOR, dar și a fixingului titlurilor de stat, interdicția de a emite prognoze (inclusiv private) de inflație și dobânzi. Totodată, deși președintele Concurenței spune că nu există probleme de regulamente bancare și legislație, raportul face recomandări către BNR, Guvern și Parlament să vină cu modificări.

Prognozele realizate de economiștii băncilor comerciale ar putea reprezenta semnale către celelalte bănci privind nivelul viitor al dobânzilor și implicit al cotațiilor ROBOR, ceea ce ar putea fi o practică anticoncurențială, aceasta este una dintre concluziile transmise băncilor de Consiliul Concurenței după investigația privind piața ROBOR. Una dintre băncile cu cea mai îndelungată tradiție privind analiza economică a oprit de la publicare toate rapoartele/datele/estimările privind România.

Amenda record dată de Concurență se bazează în principal pe faptul că băncile au fost prea „transparente” în procesul de stabilire a cotațiilor interbancare. Din partea băncilor interpretarea este însă că sunt sancționate pentru că au respectat o normă BNR în vigoare de 31 de ani, care le obligă să stea „permanent” cu prețul banilor la vedere.