''Rezultatele IFN arată o creștere substanțială a suprafeței pădurilor, vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha, o valoare apropiată de cea dată de recensământul general agricol ca pierdere a suprafeței folosită ca terenuri agricole între anii 2010 și 2020. Rata de creștere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă față de creșterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate și vitalitatea bună a pădurilor din România. Creșterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III'', susține Cătălin Tobescu, președintele Fordaq, într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, din această creștere, aproximativ 17 milioane mc reprezintă mortalitate naturală a pădurilor, iar 15 milioane mc sunt acumulare anuală netă în păduri.
De asemenea, volumul mediu al lemnului pe picior a ajuns la 348 mc/hectar, în creștere față de 339 mc/hectar rezultat al Ciclului II al IFN. Comparativ, în Europa, doar Elveția are un volum de masă lemnoasă pe picior comparabil, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de doar 160 mc/hectar. Totodată, 28 milioane mc este volumul total recoltat, adică volumul total suprateran al arborilor recoltați.
''A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piață comunicat de INS (18 - 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare. În plus, IFN dă volumul total recoltat din păduri conform metodologiei și definiției IFN a pădurilor (7,2 milioane hectare), nu doar din fondul forestier național supus regimului silvic (6,6 milioane hectare). Valoarea recoltei dată de IFN este o medie a anilor 2014 - 2024 și arată un trend de scădere ca rezultat al măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, dar și datorită recoltei mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice. Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creșterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltați la o creștere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe țări recoltând integral creșterea pădurii'', explică Tobescu.
Acesta a menționat, totodată, că este de remarcat volumul mare al mortalității naturale din păduri, respectiv 17 milioane de metri cubi, ca urmare a silviculturii practicate în România.
''În țara noastră avem o pondere de peste 50% a pădurilor cu management certificat conform standardelor internaționale FSC și PEFC care impun păstrarea lemnului mort în păduri. Avem reglementări care limitează extragerea lemnului mort prin tăieri de igienă în arii protejate sau angajamente voluntare de silvomediu cu constituirea unor zone de liniște. Toate acestea au un efect măsurabil: lemn mort în păduri. Fenomenul de uscare a pădurilor, care a luat amploare în anii 2024 - 2025, nu este surprins de IFN decât în mică măsură. Cifrele mortalității pădurilor sunt foarte probabil mult mai mari în 2025. Suntem foarte aproape de pragul în care aceste volume depășesc posibilitățile de exploatare și valorificare și vor rămâne să putrezească în păduri, afectând și mai mult starea de sănătate a acestora. Dincolo de mortalitatea naturală a pădurilor, asociată și respectării unor standarde ridicate privind protecția biodiversității, este nevoie de un management dinamic și adaptativ al pădurilor pentru a face față provocărilor aduse de schimbările climatice'', afirmă Cătălin Tobescu.
Conform IFN - Ciclul II (2013 - 2018), suprafața totală de pădure din România figura cu șapte milioane de hectare, din care terenuri acoperite cu arbori 6,9 milioane de hectare. Totodată, volumul de lemn pe picior din păduri era de 2,3 miliarde mc, cu un volum mediu de aproape 340 mc pe hectar. Volumul de lemn pe picior crescuse de la 2,2 miliarde de mc - în IFN 1, la 2,3 miliarde de mc, la următorul recensământ.
Primul ciclu al Inventarului Forestier Național s-a desfășurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.
