PSD a trecut de comisiile de fond din Camera Deputaților proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzilor la credite. Față de forma inițială, vor fi plafonate doar dobânzile la împrumuturile acordate de IFN, nu și de bănci, pe tipuri și praguri de valoare a sumelor contractate. Noile prevederi, dacă vor trece de votul plenului Camerei, vor fi aplicate, la cerere, și creditelor în derulare. Sunt aduse și noi limitări în ceea ce privește recuperarea creanțelor, relevă documentul analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Una dintre inițiativele Partidului Social Democrat care vizează sectorul financiar a făcut încă un pas spre aprobare. Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe, anunțat anterior de Profit.ro, a trecut de comisiile de fond (juridică, finanțe-bănci și industrii) din Camera Deputaților, după ce în prealabil fusese adoptat tacit de Senat în februarie 2022 și apoi pus "la naftalină".
PSD se pregătește pentru noi plafonări în an electoral. După prelungirea plafonării adaosului comercial la unele alimente (măsura ar putea fi extinsă la toate produsele românești), poate fi forțată și o plafonare a dobânzilor la creditele acordate consumatorilor, dacă unul dintre proiectele inițiate de senatorul PSD Daniel Zamfir va trece de votul plenului Camerei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Spre deosebire de proiectul inițial, care a trecut de Senat, acum este stabilit că reglementarea va fi aplicată doar instituțiilor financiare non-bancare, nu și băncilor, ca urmare a amendamentelor adoptate de comisii.
La finele trimestrului al treilea din 2023, populația avea credite la IFN în valoare de aproape 10,7 miliarde de lei. Spre comparație, populația avea credite de consum de la bănci de 68 de miliarde de lei și credite ipotecare de 105 miliarde de lei, precum și credite scoase în afara bilanțurilor de 10,3 miliarde de lei, potrivit datelor de la BNR.
Legea ar urma să se aplice pentru creditele ipotecare și cele de consum (în valoare de până la 100.000 de lei), acordate de IFN.
Dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare ar urma să fie limitată la cel mult 8 puncte procentuale peste dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Este vorba despre dobânda Lombard a BNR, care este cu 1 punct procentual peste rata cheie și la un nivel de 8% acum. Astfel, dobânda la împrumuturile ipotecare acordate de IFN ar fi limitată la 16%.
În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Anterior, se prevedea o limită de 15 pp peste dobânda facilității de creditare a BNR.
Sunt introduse însă și limite în funcție de valoarea împrumutului de consum, pentru împrumuturile de valoare mai mică.
În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi; în cazul celor cu valoare între 5.001 lei și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi; în cazul împrumuturilor între 10.001 lei și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi. Dobânzile zilnice corespund unor dobânzi anuale de 365%, 292%, respectiv 219%.
Pentru toate împrumuturile, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Această limitare a valorii totale plătibile la valoarea creditului a fost introdusă și în țări precum Marea Britanie, mai ales în cazul împrumuturilor de valoare mică – așa-numitele pay-day loans.
În proiectul trecut de Senat se preciza că există o limită al costului creditului care nu poate depăși dublul împrumuturilor de până la 15.000 de lei. Așadar, în noua formă, articolul păstrează limita privind costurile totale ale creditului la dublul sumei împrumutate, dar introduce și limite zilnice de dobândă, în funcție de valoarea împrumutului.
PSD nu a renunțat la intenția ca legea să fie aplicată și creditelor în derulare, dar a schimbat puțin condițiile față de varianta inițială.
Astfel, clientul trebuie să facă o cerere de revizuire dacă dobânda este peste plafonul stipulat în lege, la care creditorul trebuie să răspundă în 30 de zile. Dacă situația nu se rezolvă între părți, consumatorul trebuie să apeleze la instanță.
De la data depunerii cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului se suspendă numai dacă depășirea plafoanelor este constatată printr-o decizie a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Anterior, textul preciza doar că efectele contractului se suspendă în cazul unei cereri depuse în instanță, ceea ce însemna că debitorul nu mai era obligat să plătească ratele cel puțin o vreme.
Proiectul mai prevede că debitorilor cu credite în derulare li se aplică prevederile legii dacă nu au rate restante mai mult de 60 de zile. Totodată, plafoanele prevăzute se vor aplica la soldul rămas de rambursat.
Sunt extinse și prevederile privind cesiunea de creanțe. Astfel, firmelor de recuperare creanțe li se interzice să perceapă de la debitori o sumă totală care să depășească cuantumul creanței de la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită.
Cuantumul creanței va cuprinde toate costurile inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului.
Perioada de aplicare a legii este de 90 de zile de la promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.
De notat că actualul proiect nu este primul inițiat de Zamfir pe tema plafonării dobânzilor la credite. A mai depus proiecte când era senator ALDE în acest sens și care au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituționale, pe motiv de formă – lipsa avizelor, a expunerii de motive, cum s-a întâmplat cu cel din 2019.
Cel mai recent proiect, din 2020, prevedea plafoane mult mai stricte decât cel de față (aplicabile inclusiv la bănci) a picat de asemenea la CCR.
