Autori

Procedurile de conciliere închise cu succes au atins un număr record anul trecut, anunță Centrul de soluționare amiabilă a litigiilor bancare (CSALB). Alexandru Păunescu, membru în colegiul director al instituției și directorul Juridic al BNR a numit băncile cele mai deschise la negociere și spune că va avea întâlniri cu cele care ar putea să facă mai multe pentru a închide litigiile cu clienții. Totodată, CSALB vrea ca judecătorii să facă recomandări în mai multe dosare ca părțile să se înțeleagă în afara instanțelor de judecată.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni și certificate de trezorerie pe piața internă în valoare de 1,5 miliarde de lei, peste prospect.

Grupul italian UniCredit a înregistrat un profit net de 296 de milioane de euro în România (circa 1,47 miliarde de lei) anul trecut, în creștere cu 44% față de rezultatul din 2022, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi și comisioane și al scăderii provizioanelor de credit.

S-au înmulțit reclamele de tip deep fake de pe platformele de socializare în care celebrități, mai ales din lumea financiară, se oferă să dea românilor secretul îmbogățirii rapide. Cu buze care se mișcă anapoda și voci care o iau razna, clipurile sunt vizibil trucate, dacă le urmărești cu puțină atenție. Totuși, mulți le iau de bune. Reclamațiile la Facebook și Google nu au niciun efect.

Fondul Monetar Internațional estimează că deficitul bugetar va urca la 6% și peste în următorii ani, peste limita pe termen mediu de 3% din produsul intern brut, ca urmare a efectului majorării pensiilor. Fondul recomandă din nou creșterea taxelor directe și indirecte și introducerea unor noi accize pentru a crește veniturile bugetare.

Ministerul Finanțelor a făcut două emisiuni de datorie în piața internă, pe 7 și 33 de luni. Titlurile pe termen mai scurt au fost emise la un randament sub dobânda la facilitatea de depozit a BNR, lucru care nu s-a mai întâmplat din iulie 2023.

Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele cerute la creditele în monedă națională au continuat să scadă în decembrie, în contextul excedentului mare de lichiditate din piață și al reducerii referințelor interbancare. Pe de altă parte, împrumuturile în euro au continuat să se scumpească – ratele de dobândă la împrumuturile ipotecare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, fiind chiar peste cele în lei, lucru rar.

Indicatorul de încredere în economie a rămas nemodificat la începutul lui 2024, pe fondul îmbunătățirii datelor din retail, dar al înrăutățirii ușoare a celor din celelalte sectoare.

Cererea de credit în lei de la bănci a început să-și revină pe finalul lui 2023, pe fondul unei scăderi a ratelor interbancare. Se remarcă revenirea apetitului companiilor pentru împrumuturile în monedă națională, precum și cel mai bun trimestru din an pentru stocul de împrumuturi ipotecare, afectat de creșterea mare a dobânzilor.

Ministerul Finanțelor a răscumpărat două serii de titluri care urmau să ajungă la scadență în lunile următoare cu o altă serie de obligațiuni care are scadența în octombrie 2033.