Autori

Banca Transilvania a primit pentru prima oară rating de la agenția Moody’s, care o clasează în categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă stabilă..

Firmele au ajuns să întindă perioada de plată a facturilor de la 90 de zile la 360 de zile, pe măsură ce au înlocuit finanțare bancară cu creditul furnizor, din cauza creșterii dobânzilor. Riscurile sunt să se ajungă la insolvențe generalizate, avertizează directorul general adjunct al Băncii Transilvania, responsabil cu aria de legal, subsidiare și workout. Mai mult, noile măsuri fiscale ce vor intra în vigoare la începutul anului viitor riscă să deterioreze și mai mult situația întreprinderilor mici și mijlocii: „deja vedem cu micii antreprenori se uită să vadă dacă are sens din punct de vedere al profitabilității să își continue businessurile”.

Firmele au amână deciziile de investiție, pe fondul celor mai recente modificări guvernamentale de natură fiscală, arată Raluca Popescu, vicepreședintă a UniCredit Bank România, responsabilă cu aria de corporații. Cererea de finanțări legate de programele derulate prin PNRR arată aceeași reticență, lucru care se întâmplă deși economia românească este în continuare pe creștere și finanțarea firmelor rămâne pe plus în acest an.

Directoarea ING Bank România spune că în 30 de ani de când lucrează în sectorul bancar, economia României nu a fost niciodată atât de bine privită de investitori ca acum, dar că pe termen scurt se vede încetinirea economică, inclusiv la nivelul firmelor, motiv pentru care trebuie să fim prudenți și responsabili, inclusiv statul. Bîtu speră că taxa de 2% pe veniturile băncilor este temporară și că va dispărea cu noul Cod fiscal, și că intenția băncii nu este să crească comisioanele.

Președintele executiv al First Bank se așteaptă ca în perioada următoare să vedem noi fuziuni și achiziții în piața bancară românească, după care lucrurile se vor stabiliza. Consolidarea pieței bancare, cum se mai numește scăderea numărului de bănci, ar putea însă fi accelerată de prelungirea taxei bancare de 2% peste orizontul anunțat, arată Henk Paardekooper.

Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor spune că riscul legislativ a fost, de-a lungul timpului, mai mare decât cel venit din crize și că acum băncile au ajuns să fie impozitate cel mai mult dintre toate industriile, deși au printre cele mai reduse randamente.

Investitorii nu s-au îngrămădit în această săptămână să finanțeze statul român. Cererea la ambele licitații a fost sub prospect, în condițiile în care randamentele la titlurile în lei peste 10 ani sunt la peste 7% pe an și cele mai mari din regiune. Mai mult, și randamentele la titlurile în euro au sărit peste cele ale Serbiei, țară cu rating mai slab.

Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.

În cele 15 state UE verificate de PwC nu există rambursarea creditelor în rate egale de capital și dobândă, așa cum propune Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, ci doar ratele egale sau descrescătoare.

Ministerul Finanțelor a ratat licitația pentru titlurile scadente în 2038, care în vară atrăgeau subscrieri de miliarde de lei din partea investitorilor, mai ales a celor străini. Randamentele la 10 ani au crescut în ultima săptămână în cazul României și au depășit nivelul celor din Ungaria.