Autori

Soldul creditului guvernamental a crescut cu 6,4% în termeni nominali în 2023, dar a scăzut cu 0,2% dacă luăm în calcul inflația, fiind al doilea an consecutiv de contracție în termeni reali. Scăderea inflației și o ușoară accelerare a creditării pe final de an fac însă foarte probabilă trecerea creditului la o creștere real pozitivă în 2024.

Ministerul Finanțelor emite certificate de trezorerie pe un an cu un randament mediu de 6,01%, în scădere cu circa 1 punct procentual față de acum un an, și stabilește o nouă referință pentru piață. Analiștii Erste cred că titlurile emise de Ungaria și România sunt „scumpe” și ar putea suferi corecții.

Banca Națională a României a sancționat 13 bănci în 2023, pe unele de mai multe ori, inclusiv cu amenzi de până la 100.000 de lei. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea legislației draconice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Unele dintre acestea vizează chiar faptul că faimoasele actualizări periodice ale datelor - în lipsa cărora clienții se pot trezi cu conturile blocate – s-au făcut cu întârziere.

Banca Națională a României nu a făcut nicio mutare la prima ședință de politică monetară din 2024. Banca centrală notează scăderea peste așteptări a inflației pe final de an, precum și încetinirea semnificativă a economiei. Se așteaptă la o revenire pe creștere a inflației în ianuarie, ca urmare a creșterii taxelor și accizelor, urmată de o scădere mai pronunțată decât estima în raportul din noiembrie.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în noiembrie, cu un deficit de cont curent în creștere la 20,2 miliarde de euro. Deși în retragere de la nivelul foarte ridicat din 2022, deficitul extern rămâne la un nivel foarte ridicat și se va apropia cel mai probabil de 7% din PIB pe întreg anul trecut. Totodată, fluxul de investiții străine este în scădere și acestea acoperă mai puțin de o terime din deficitul de cont curent, cel mai redus nivel de după 2011.