Erau studenți când au decis să schimbe modul în care se predă și se formează profesorii în România. Ideea care a stat la baza International House Bucharest s-a născut din dorința Alinei Gânj și a soțului ei de a aduce un standard nou în formarea cadrelor didactice.
„Eram în facultate când eu și soțul meu ne-am gândit cum putem face lucrurile mai bine decât le-am făcut noi, cum putem deveni profesori și cum putem forma profesori mai bine decât am fost noi formați”, a declarat Alina Gânj, fondatoare International House Bucharest, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
De la câteva cursuri pentru adulți, International House Bucharest s-a transformat, în timp, într-un holding educațional complet, cu activitate extinsă pe mai multe paliere – de la cursuri pentru copii, la pregătirea profesorilor și la programe specializate pentru mediul corporate.
„Este un holding educațional pentru că, în momentul în care am înființat acest business, noi am început cu cursuri de limbi străine pentru adulți. Ulterior, businessul s-a dezvoltat în cursuri de limbi străine pentru copii și în centrul de pregătire a profesorilor. De aceea vorbim despre un holding educațional în momentul acesta”, a explicat ea.

În prezent, compania oferă o gamă largă de cursuri, adaptate nevoilor diferitelor segmente de public. În zona B2B, colaborările sunt cu mari companii multinaționale, care solicită formare lingvistică în orice limbă necesară activității lor.
„Ne adresăm companiilor multinaționale, aici vorbim despre orice limbă străină. Noi recrutăm și pregătim profesorul pentru orice limbă străină de care acea companie are nevoie”, a spus Alina Gânj. Pentru copii, focusul rămâne pe engleză, franceză și germană, considerate cele mai relevante limbi în Uniunea Europeană, potrivit Eurobarometrului din 2023.
Privind înapoi, primele provocări au fost legate de încredere și de buget. Într-o industrie cu marje mici, reinvestirea continuă a fost cheia supraviețuirii și creșterii.
„Provocarea era să câștigăm încrederea pe piață. Următoarea provocare era legată de buget, pentru că suntem într-o industrie în care bugetele sunt mici, profiturile sunt mici. Buget, profit, profit reinvestit, pentru că cea mai importantă resursă a noastră este resursa umană. Noi aici reinvestim în permanență profitul nostru”, a subliniat fondatoarea.

Experiențele din criza economică din 2008 au pregătit compania pentru gestionarea pandemiei.
„În 2008-2010, de exemplu, noi am scăzut cu 30% în acea perioadă a crizei, iar apoi ce am învățat în acea perioadă, în pandemie, scăderea noastră a reprezentat doar 10%, reușind însă în următorii 2 ani să ne revenim foarte repede”, a explicat Alina Gânj.
„În două săptămâni toate cursurile noastre s-au mutat online. Toți profesorii noștri au început să predea la un nivel foarte ridicat pentru că am fost acolo cu o echipă numeroasă de profesori seniori, de mentori, echipă de management educațional. Resursa noastră este cea umană, iar investiția noastră este permanentă în resursa umană.”
Accentul pe formarea continuă a profesorilor este una dintre direcțiile strategice care diferențiază International House Bucharest pe piața educațională.
„Investim cel mai mult în formarea și pregătirea profesorilor. Noi avem formare continuă, evaluare continuă, ore de training. Pe de-o parte, formarea vine prin certificatele pe care le oferim profesorilor, dar nu numai profesorilor noștri, pentru că ne dorim să avem acest efect de multiplicare a calității predării”, a explicat Alina Gânj.
În centrul de formare pentru profesori, compania oferă certificări Cambridge, dar și programe săptămânale de dezvoltare profesională.
„Profesorii noștri, în primii doi ani, au în permanență un mentor alături de ei, care îi ghidează, îi formează și îi motivează, pentru că resursa umană e foarte important să fie motivată.”

Discutând despre contextul european, fondatoarea a subliniat decalajul semnificativ dintre nivelul de fluență în limba engleză al românilor și media europeană.
„Unul din doi cetățeni europeni declară că este fluent în limba engleză, față de 25%, unul din patru cetățeni români. Deci suntem la o distanță destul de mare la nivel european”, a spus Gânj. Cu toate acestea, a remarcat o tendință pozitivă – părinții încep să investească în educația lingvistică a copiilor de la vârste tot mai mici.
„Văd o creștere de la an la an, undeva între 5, 8, 9 spre 10% a numărului de copii mici, între 4 și 6 ani, care vin spre învățarea limbilor străine, recomandați și aduși de părinți.”
În privința metodei de predare, accentul se mută tot mai mult pe comunicare, nu pe memorare.
„În sistemul de învățământ, limba este memorată, învățăm gramatică, o învățăm într-o formă structurată. Accentul nu este pus pe comunicare. Pe când dintre cele patru abilități care stau la baza cunoașterii unei limbi străine – scris, citit, ascultat, vorbit – vorbitul este abilitatea care definește cunoașterea unei limbi străine”, a afirmat ea.
„De aceea și metoda noastră de predare vizează dezvoltarea acestei abilități, în special, care bineînțeles merge mână în mână cu dezvoltarea inteligenței emoționale.”

Din experiența acumulată, Alina Gânj observă diferențe majore între generațiile de elevi care au trecut prin programele lor.
„Nivelul de atenție, capacitatea de a sta concentrat pe o sarcină, maniera în care copilul se raportează la colegi sau reușește să comunice – toate s-au schimbat”, a spus ea. „E important ca profesorii să fie în trend, să fie aproape de copil, astfel încât copilul să poată fi înțeles, să poată fi văzut. Doar în momentul în care el se simte înțeles, se simte văzut, există și apare deschiderea și relația pozitivă cu profesorul. Doar pe o relație foarte pozitivă apare învățarea de calitate.”
Pentru adulți, programele oferite se concentrează pe dezvoltarea abilităților specifice mediului profesional.
„Compania este cea care exprimă această nevoie și vine către noi. Poate să vină din dorința de a oferi un pachet motivațional, dar de cele mai multe ori este nevoie să dezvolte aceste abilități”, a spus Gânj.
„Nevoia este într-adevăr pe domenii foarte specifice. De aceea noi oferim cursuri care dezvoltă limbajul întâlnirilor, prezentărilor, limbajul financiar, juridic. Cunoașterea unei limbi străine nu rămâne doar la acest nivel, ci la capacitatea de a comunica, de a influența, de a transmite un mesaj.”

Durata cursurilor diferă în funcție de nevoile fiecărui client, dar toate se bazează pe standardele Common European Framework.
„Vorbim despre șapte nivele, de la începător la avansat, și despre un număr de ore între 100 și 120 pentru fiecare nivel”, a explicat ea.
Companiile optează adesea pentru pachete de 30, 60 sau 120 de ore, desfășurate într-un sistem flexibil, blended, care combină învățarea online cu sesiunile față-în-față.
„Folosim o platformă creată în rețeaua International House, dezvoltată de profesori, nu orice tip de platformă de învățare.”
Cererea pentru limba germană a crescut semnificativ, ajungând aproape de nivelul englezei, în timp ce franceza rămâne mai puțin solicitată.
„Engleza a fost la început în proporție de 100%, dar acum germana este aproape egală, cu 40%. Franceza rămâne copilul mic”, a spus fondatoarea.

Un element important în evoluția pieței educaționale este modificarea legislației, care va impune standarde mai ridicate pentru elevii români.
„Toți copiii care vor absolvi în 2029 vor trebui să dea Bacalaureatul la două limbi străine, nu una. Nivelul cerut pentru engleză va fi B2, față de B1 în prezent. Se va cere a doua limbă străină la Bacalaureat. Și de aici, regulile jocului se vor schimba”, a explicat Alina Gânj.
Într-un context în care tehnologia și inteligența artificială transformă radical procesul de învățare, fondatoarea subliniază că, dincolo de traducere și asistență digitală, comunicarea rămâne o competență esențială.
„Lumea zice: stai că învăț cu AI-ul, că nu mai trebuie să învăț pentru că AI-ul are toate cunoștințele. Aici lucrurile stau un pic diferit. Nu este doar despre traducere, este vorba despre maniera în care reușesc să comunic, să negociez, să mă raportez la interlocutor”, a spus ea. „Cunoașterea unei limbi străine merge mult mai mult de atât. Pentru copii, învățarea unei limbi dezvoltă creierul și aduce conexiuni neuronale noi.”

Flexibilitatea este, de altfel, una dintre tendințele dominante ale pieței actuale.
„Nu mai putem vorbi despre un format de curs unic, one size fits all. Este nevoie de foarte multă adaptare”, a explicat Gânj.
„O altă tendință este legată de cererea părinților de a avea un impact mai mare în dezvoltarea copilului, nu doar în învățarea unei limbi străine. Noi folosim limba ca vehicul prin care să le putem transfera cunoștințe de viață – încredere, perseverență, curaj. Practic, acesta a fost gândul nostru de la început.”
Privind spre viitor, compania își propune să continue diversificarea prin programe care dezvoltă abilități de leadership la copii.
„În ultimii doi ani am mers pe direcția Future Leaders, care în momentul acesta apare ca o conferință, ca un podcast, și ne dorim să îmbogățim portofoliul nostru cu alte cursuri care să îi dezvolte pe copii în a deveni lideri. Când spun lideri, nu înseamnă neapărat cel care este la conducere, ci mai mult competența pe care vrem să o dezvoltăm”, a spus fondatoarea.

International House face parte dintr-o rețea globală puternică, recunoscută pentru calitatea formării profesorilor.
„La nivel internațional, 12.000 de profesori obțin anual certificarea Cambridge Celta, dintre care 4.000 în rețeaua International House. O treime dintre aceștia aleg rețeaua noastră pentru că trainerii International House sunt văzuți ca cei mai buni traineri”, a explicat Alina Gânj.
„La nivel local, pentru că anul acesta ne vom apropia de 500 de profesori pregătiți, ne dorim ca efectul de multiplicare să apară și să contribuim astfel în societate, prin creșterea nivelului de educație.”