Ministerul Finanțelor a făcut două emisiuni de datorie în piața internă, pe 7 și 33 de luni. Titlurile pe termen mai scurt au fost emise la un randament sub dobânda la facilitatea de depozit a BNR, lucru care nu s-a mai întâmplat din iulie 2023.
Băncile au subscris peste 2 miliarde de lei pentru obligațiunile scadente în octombrie 2026, față de un prospect de 600 de milioane de lei. MFP a profitat de cererea bună și a împrumutat 1,4 miliarde de lei la această scadență, la un randament mediu de 6,02% pe an.
Pentru certificatele de trezorerie scadente în august 2024, băncile au depus oferte de 569 e milioane de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei. Finanțele au împrumutat de 326,6 milioane de lei pe această scadență, la un randament mediu de 5,97% pe an, cel mai redus randament la o emisiune în lei pe piața internă de după martie 2022, precum și prima dată când randamentul coboară sub 6% după vara lui 2023.
Dobânda cheie a Băncii Naționale a României este la 7% pe an, dar referința pieței a devenit rata facilității de depozit, de 6% pe an, ca urmare a excedentului record de lichiditate din piață.
Randamentele din piața secundară de obligațiuni au scăzut în ultima săptămână, revenind în apropierea nivelurilor de la finele anului trecut, în ton cu evoluția din regiune.
Chiar și cu aceste reduceri, România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din regiune, la 6,3% pe 10 ani, față de 6% în Ungaria, 5,2% în Polonia și 3,8% în Cehia.
Statul are nevoie de 181 de miliarde de lei în acest an pentru acoperirea datoriilor ajunse la scadență și a deficitului bugetar. În ianuarie a luat deja 29 de miliarde de lei, inclusiv printr-un împrumut în dolari de pe piețele externe.
