Fondul Monetar Internațional estimează că deficitul bugetar va urca la 6% și peste în următorii ani, peste limita pe termen mediu de 3% din produsul intern brut, ca urmare a efectului majorării pensiilor. Fondul recomandă din nou creșterea taxelor directe și indirecte și introducerea unor noi accize pentru a crește veniturile bugetare.
„Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare. Cu toate acestea, prognozăm deficite fiscale peste 6% din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, arată Fondul, în comunicatul de după vizita reprezentanților la București de la finele lunii ianuarie.
FMI estimează la 1,5 puncte procentuale impactul modificărilor la legea pensiilor în PIB, care va duce deficitul mult peste limita de 3% din PIB în care România ar trebui să se încadreze pentru a fi în acord cu tratatele europene.
„Deficitele mari de cont curent și fiscal constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Acestea fiind spuse, există unele rezerve, inclusiv rezerve valutare adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE”, arată Fondul.
Angajații FMI consideră că eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, dar că sunt insuficiente pentru ajustarea fiscală, mai ales pe termen scurt.
Astfel, la fel ca în ultimii ani, FMI recomandă creșterea veniturilor, prin creșterea generală a taxării, care să ia mai mulți bani din economie și să-i ducă la stat.
Potrivit FMI, guvernul ar trebui să acționeze pe 5 căi:
(i) Să modifice impozitul pe venit: eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, introducerea unei cote progresive de taxare.
(ii) Reforma TVA: creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.
(iii) "Taxe verzi": introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili.
(iv) Impozite mai mari pe proprietate: Creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite.
(v) Impactul reformei pensiilor: Dezvoltarea unui mecanism pentru împărțirea poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor.
Deși recomandă creșterea taxării, Fondul vorbește de predictibilitate fiscală.
CITEȘTE ȘI OFICIAL - Guvernul închide anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68%, fără CNAIR - date actualeTotodată, FMI cere o politică monetară strictă, care să țină inflația în frâu, în condițiile în care aceasta va reveni la ținta BNR de 1,5-3,5% abia la finele lui 2025.
FMI estimează că creșterea economică va accelera la 3% în acest an, pe fondul revenirii consumului, alimentat de creșterea salariilor, și a cererii externe.
Sectorul bancar este bine capitalizat, profitabil și are rezerve de lichiditate, dar trebuie monitorizate cu atenție riscurile emergente, inclusiv cele din creșterea împrumuturilor firmelor în valută, mai arată Fondul.