Autori

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut în ianuarie față de decembrie, după opt luni consecutive de creștere, și dinamica anuală a încetinit la sub 6%, în timp ce cea reală s-a adâncit din nou în teritoriu negativ. Depozitele aproape au stagnat la nivelul din decembrie în timp ce masa monetară a crescut ușor.

Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%.

Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.

Creșterea inflației în prima lună din acest an, pe fondul impactului majorării fiscalității, face ca banca centrală să aibă nevoie de dovezi suplimentare pentru a reduce rata cheie – „cel puțin încă două luni în care să vedem o scădere a inflației”, spune Isărescu. Termenul s-ar împlini în aprilie, dar datele ar fi disponibile abia pentru ședința din mai.

Guvernatorul Mugur Isărescu a refuzat să ofere un răspuns clar dacă va mai candida pentru un nou mandat la șefia Băncii Naționale a României, după ce mandatul acestuia va expira în această toamnă. Isărescu arată că decizia de a fi ales nu îi aparține și face trimitere și la vârsta sa.