Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Rata anuală a inflației ajunge la cel mai redus nivel de după iulie 2021, când încă era aproape de începutul unui urcuș abrupt, ce a culminat cu nivelul de aproape 17% atins în toamna lui 2022.
Dinamica lunară a inflației a fost de -0,11% în mai, lucru foarte rar în ultimii ani ca prețurile să scadă de la o lună la alta.
Față de aprilie, prețurile alimentelor au stagnat, cele ale mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,4% și cele ale serviciilor au crescut cu 0,4%. Comparativ cu mai 2023, alimentele s-au scumpit cu 1,2%, mărfurile nealimentare cu 6,4% și serviciile cu 9,3%. De la finele anului trecut, creșterile pe cele trei mari categorii au fost de 2,7%, 1,5%, respectiv 3,7%.
Luna trecută s-au ieftinit, față de aprilie, legumele (-2,8%), făina (-1,2%), combustibilii (-1%), energia electrică (-0,8%) și mai ales gazele (-8%) – ultimele două având prețurile reglementate. Alte ieftiniri, de până în 1% au fost la ouă, unt și zahăr.
S-au scumpit față de aprilie cartofii (+1,5%), fructele proaspete (+1,5), uleiul (+1,1%), țigările (+1,3), detergenții (+1%) și mai ales transportul aerian (+21,3%) – cel din urmă având însă o pondere mică în coșul de consum.
Față de mai 2023 s-au ieftinit produsele de morărit (-29%), legumele (-9,9%), uleiul (-21,4%), untul (-14%), zahărul (-12,4%), gazele (-17,9%), energia electrică (-6%).
Mari scumpiri în ultimul an au fost la detergenți (+23,7%), medicamente (+24,2%), trioul apă, canal, salubritate (+15,5%), servicii medicale (+12,5%) și transport aerian (+21,4%) și poștă (+26,6%). Aproape toate categoriile de produse și servicii au avut creșteri în ultimul an de peste 5%, dintre care notăm scumpirea țigărilor (cu aproape 11%), a băuturilor alcoolice (+7,8%).
Scăderea inflației crește șansele ca BNR să taie rata cheie în iulie
Banca centrală estima că inflația va scădea mai lent în această perioadă și că va ajunge la 6% la jumătatea anului. Impactul reducerii prețurilor reglementate a dus însă inflația mai rapid în jos.
BNR a păstrat dobânzile neschimbate la ședința din mai, împotriva așteptărilor analiștilor. Aceștia se așteaptă acum la o mișcare în jos a ratei cheie, situată la 7% încă din ianuarie 2023, la ședința din iulie. O altă posibilitate este ca BNR să vină cu prima mișcare în august.
Banca centrală s-a arătat îngrijorată de presiunile puse pe prețuri din partea deficitului bugetar ridicat și a salariilor în creștere. Analiștii cred că cele două fac probabil ca BNR să fie precaută cu relaxarea monetară și să scadă dobânzile timid în acest an.
Mai mult, detaliile din datele de inflație mai arată că presiunile de creștere a prețurilor sunt extinse la nivelul întregului coș de consum. Prețurile au tins să se calmeze sau să scadă mai ales în cazul articolelor pentru care am avut o plafonare a adaosului comercial – cum e în cazul unor alimente de bază – sau în cazul celor reglementate, cum sunt produsele energetice, pentru care recent au fost făcute modificări de către guvern. De notat că scumpirea serviciilor continuă neabătută, practic, fiind sectorul care transmite cel mai rapid creșterile de costuri, inclusiv cele cu salariile.
Cererea este robustă în ultima perioadă, cu o creștere a vânzărilor cu amănuntul de aproape 10% în aprilie, susținută de o majorare a salariului mediu net cu circa 14% în ultimul an (în martie).
Consumul este de asemenea în accelerare în prima parte a anului și a salvat creșterea economică pe primul trimestru. Pe de altă parte, consumul în creștere a reaprins dezechilibrul extern, cu o creștere a importurilor nete.
În ultimul an și jumătate am avut parte de o relaxare monetară venită din excedentul mare de lichiditate, care a dus treptat dobânzile din piață spre 6% pe an, rata facilității de depozit a BNR.
