Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în scădere cu 8% în mai față de aprilie, care a rămas însă la un nivel foarte ridicat în context istoric. Sistemul bancar are la dispoziție mai multe depozite decât poate plasa în credite și titluri de stat, astfel că ajunge să parcheze banii la BNR.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Cum dezghețăm piața listărilor, ce noi IPO sunt de așteptat, inclusiv de la companii de stat, lecții din experiența companiilor care s-au listat, perspective pentru investitorii de retail, ce poate atrage populația să-și plaseze banii pe piața de capital, ce schimbări de reglementare sunt așteptate de la ASF, ce oportunități de investiții au fondurile de pensii, cum va arăta piața derivatelor și pe ce lichiditate vom putea miza în anii următori sunt doar o parte dintre temele care vor fi discutate, pe 13 iunie, la Profit Piața de Capital.forum - Ediția a IV-a. DETALII AICI
Băncile au depus la Banca Națională a României în fiecare zi a lunii mai, în medie, 45,5 miliarde de lei, față de 49,6 miliarde de lei în aprilie.
Așa cum s-a întâmplat în ultimele luni, BNR nu a ținut nicio operațiune repo de furnizare de lichiditate la dobânda cheie de 7% și băncile nu au avut nevoie de lichiditate scumpă la facilitatea Lombard, cu o dobândă de 8%, având în vedere resursele ample din piață.
De asemenea, BNR nu a ținut nici operațiuni de atragere a depozitelor la rata de 7%, fiind mulțumită de nivelul actual al dobânzilor interbancare. După cum spunea guvernatorul Mugur Isărescu recent, dacă piața acceptă 6% dobândă, atunci de ce să plătească 7%?
Cel puțin o parte din excedentul de lichiditate vine din împrumuturile externe ale statului, care sunt schimbate din valută în lei la BNR de Trezorerie, pentru a fi acoperit deficitul bugetar ridicat (și în creștere). Banii plătiți de stat populației și firmelor ajung în cele din urmă în conturile bancare și sunt prea mulți pentru a fi plasați în credite sau titluri de stat.
Lichiditatea în exces pune presiune pe scăderea dobânzilor, care s-au adunat în jurul nivelului de 6% al ratei facilității de depozit. Rata ROBOR la 3 luni a rămas în mai la 6,05% pe an, în timp de dobânda medie la tranzacțiile interbancare, calculată ca medie a valorilor zilnice, a urcat ușor de la 5,96% la 6,01%.
Dobânzile nu au de ce să scadă semnificativ sub pragul de 6%, câtă vreme BNR nu va tăia dobânda cheie. Analiștii anticipau că acest lucru se va întâmpla în mai, dar banca centrală a amânat prima reducere a ratelor din actualul ciclu monetar – acum economiștii se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în iulie sau august.
Excedentul mare de lichiditate are și un dezavantaj, anume că facilitează o depreciere a leului, în condițiile în care piața s-ar întoarce împotriva României. Până acum nu s-a întâmplat – pe de o parte au intrat bani ai investitorilor străini în achiziția de titluri de stat în lei, ceea ce a adus valută, pe de altă parte împrumuturile externe au acoperit dezechilibru din contul curent (unde deficitul a continuat să se adâncească).
În condiții de stres financiar însă, care de regulă vine într-un context internațional nefavorabil, pozițiile scurte pe leu ar putea fi alimentate de lichiditatea abundentă. Într-un astfel de scenariu, BNR de regulă intervine pentru susținerea leului, prin vânzarea de valută din rezervă, ceea ce duce automat la o scădere a lichidității în lei – leii care ajung la BNR dispar.
UniCredit estima că leul s-a apreciat în termeni reali cu 15% de la debutul pandemiei COVID 19 și până în prezent, lucru ce afectează competitivitatea externă a companiilor românești și contribuie la deficitul comercial de circa 9% din produsul intern brut, cel mai mare din regiune.
Inflația a scăzut de la 6,6% în martie la 5,9% în aprilie, dar a rămas cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BNR vede inflația la 4,9% la finele anului, peste ținta de 1,5-3,5% și peste nivelul țărilor din regiune. În contextul inflației încă ridicate și a deficitului bugetar mare, analiștii cred că BNR nu are mult spațiu pentru reducerea dobânzilor în acest an, cele mai multe fiind în jurul a 0,5-1 puncte procentuale.
