Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare din România arată o expansiune a sectorului pentru a doua lună consecutivă în mai, mai ales pe fondul creșterii comenzilor și producției.
Indicele, realizat pe baza unui sondaj între managerii din companiile românești din industrie, arată o creștere de la 51,5 puncte în aprilie la 52 puncte în luna mai, la cel mai ridicat de la începerea colectării datelor, în iulie 2023. Un nivel al PMI peste 50 de puncte indică o expansiune a sectorului industrial.
„Managerii din industria prelucrătoare românească au raportat o îmbunătățire a activității economice în luna mai comparativ cu aprilie pentru a doua lună la rând, acesta fiind un semn clar de revenire a industriei prelucrătoare românești”, scrie Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Black Sea Oil &Gas, D&B David și Baias, Electrica Furnizare, eon, Premier Energy, Raiffeisen Bank, Transgaz
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum - Crizele sanitare și reziliența sistemului medical românesc - Ediția a XIV-a. Parteneri: Bristol Myers Squibb, Crisia Farm, UCB
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: ARB, BCR, BRD, Garanti BBVA
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank
Pe ansamblul primului trimestru, media PMI a fost sub 50. Însă a crescut la peste 50 în primele două luni din trimestrul al doilea, ceea ce reprezintă un semn că industria, care reprezintă între 15 și 20% din valoarea adăugată brută în România, potrivit estimărilor BCR, ar putea să contribuie la creșterea economică, după câțiva ani de declin.
„Datele PMI pentru primul trimestru din 2024 de sugerează faptul că industria prelucrătoare cel mai probabil nu va fi un motor de creștere economică, media indicelui fiind sub pragul neutru de 50. Este posibil, însă, ca în al doilea trimestru industria prelucrătoare să înregistreze o contribuție pozitivă la creșterea PIB judecând după evoluția PMI din primele două luni ale trimestrului”, precizează Dascălu.
Companiile raportează o cerere în creștere, transpusă într-un volum mai mare al comenzilor, și o producție de asemenea mai mare. Sondajul arată însă o contracție a comenzilor pentru export, dar la un ritm în încetinire.
„Datele semnal referitoare la indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania au arătat ceva semne de îmbunătățire în luna mai, indicele atingând cea mai înaltă valoare din ultimele 13 luni, însă acesta a rămas sub pragul neutru de 50. Germania rămâne un partener comercial cheie pentru România (...) Ținând cont de faptul că o parte semnificativă din producția industriei prelucrătoare din România este destinată exportului, evoluția cererii externe va fi crucială pentru orice speranță de accelerare a creșterii industriei prelucrătoare din România în lunile următoare”, precizează Dascălu.
Firmele rămân de asemenea optimiste în ceea ce privește lunile următoare, anticipând o creștere a cererii, clienți noi și investiții în tehnologie.
Componenta de forță de muncă a indicelui a rămas și ea peste pragul neutru de 50 pentru a doua lună la rând, însă valoarea indicelui a fost mai mică față de luna precedentă, în condițiile în care firmele raportează dificultăți în înlocuirea angajaților care pleacă, notează economistul BCR.
„Acest fenomen nu este nou pentru piața forței de muncă din România și nici nu este ceva specific industriei prelucrătoare. Numărul locurilor de muncă vacante rămâne peste numărul persoanelor care caută activ un loc de muncă în România indicând o piață a forței de muncă tensionată. Mai mult decât atât, în România există și o problemă de a găsi persoane calificate care au competențele necesare pentru a fi angajate pe un anumit post”, precizează Dascălu.
Câteva firme au raportat și un nivel insuficient al personalului, alături de întârzierile în livrările de la furnizori, printre factorii ce pun probleme finalizării comenzilor curente.
Creșterea costurilor de producție a accelerat în mai, ca urmare a facturilor mai mari cu furnizorii, transportul și combustibilul, în timp ce ritmul inflației a fost și el în creștere față de aprilie și față de medie.
„Prețurile de producție sunt strâns legate și de prețurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni. Ceva presiuni inflaționiste pot proveni din prețurile de producție din industria prelucrătoare în lunile următoare conform datelor din indicele BCR PMI de până acum”, arată Dascălu.
Un alt sondaj publicat recent, realizat de Comisia Europeană pe toate sectoarele din economie și care măsoară inclusiv încrederea consumatorilor, a arătat o scădere a indicelui în mai – dar a rămas în continuare în zona care arată o expansiune a PIB. Potrivit indicelui de încredere economică (ESI), inclusiv industria a făcut un pas în spate luna trecută.
Raportul BCR privind indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România este compilat de S&P Global pe baza răspunsurilor primite la chestionarele trimise managerilor de achiziții dintr-un panel de aproximativ 400 de producători. Panelul este stratificat pe sectoare detaliate și dimensiunea forței de muncă a companiilor, în funcție de contribuția la PIB. Colectarea datelor a început în iulie 2023.
Cifra principală este Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI). PMI reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Sondajul PMI este realizat în peste 40 de țări.
