Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Vânzările cu amănuntul au accelerat în aprilie de la 4,5% la 9,5% în dinamică anuală, mai ales ca urmare a creșterii vânzărilor de produse nealimentare cu peste 14%. În primul trimestru din acest an, comerțul cu amănuntul a crescut cu 5,1% în termeni secvențiali, perioadă pentru care am văzut deja o contribuție decisivă a consumului la dinamica PIB.
Evoluția vânzărilor vine pe fondul creșterii puternice a salariilor din ultimul an, de circa 14% în termeni nominali și de aproape 7% în termeni reali, în condițiile în care dinamica inflației s-a diminuat comparativ cu anul trecut.
„Consideram de multă vreme că consumatorii vor utiliza creșterile salariale într-o manieră vizibilă la începutul lui 2024. Dar magnitudinea răspunsului pozitiv, una dintre cele mai mari creșteri secvențiale înregistrate, ne pune pe gânduri în privința modului în care acest lucru va modela creșterea economică și la implicațiile viitoare asupra politicilor”, arată Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști ai ING Bank România.
Un alt factor care potențează creșterea vânzărilor este creditul de consum, care în ultima perioadă este într-o revenire puternică. BCR pune evoluția pe seama scăderii dobânzilor la acest tip de împrumuturi cu circa 2,5 puncte procentuale în ultimul an, precum și a relaxării condițiilor de creditare în primul trimestru din acest an, băncile anticipând și o relaxare suplimentară în trimestrul al doilea.
„Piața muncii e într-o situație bună, cu o creștere reală puternică a salariilor și un număr în creștere de angajați în economie. Populația are încă economisiri în exces care ar trebui să susțină vânzările retail pe parcursul lui 2024 și creditul de consum e puternic. O notă mai puțin pozitivă este că încrederea consumatorilor și cea a managerilor din retail s-a deteriorat în mai”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
ING estimează că avansul comerțului, în contextul în care creșterea salariilor e de două cifre, pune presiune din partea cererii asupra inflației.
„O astfel de reacție pozitivă din partea consumatorilor va menține încrederea firmelor în puterea lor de stabilire a prețurilor, mai ales că se pregătesc pentru creșterea probabilă a sarcinii fiscale de anul viitor”, scriu economiștii ING.
O inflație persistentă complică planurile BNR de reducere a dobânzilor. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea recent că BNR va lua deciziile de politică monetară în funcție de datele care îi vin din economie.
ING estimează că banca centrală va veni cu două tăieri de câte 0,25 puncte procentuale în acest an și cu încă trei anul viitor, dar avertizează că există riscul ca o parte din relaxarea din acest an să fie mutată anul viitor.
Creșterea economică ar putea accelera în acest an, la fel și dezechilibrele externe
Economiștii ING cred că consumul privat va fi un factor decisiv la creșterea economică din acest an și că ar putea oferi surprize, dar că își mențin prognoza de +2,8% pentru 2024 (comparativ cu 2,1% în 2023) pentru că există câteva puncte de slăbiciune în sectorul serviciilor și cel industrial.
Economia a crescut cu 0,4% în trimestrul 1 din acest an comparativ cu trimestrul 4 din 2023 și cu 0,1% în termeni anuali – încetinind de la o dinamică anuală de 3% în T4.
Pe partea de cerere, consumul populației a contribuit la dinamica anuală cu 2,6 puncte procentuale, formarea brută de capital fix cu 1,3 puncte procentuale, în timp ce exporturile nete au scăzut -2,6 pp din creștere și variația stocurilor alte -1,6 pp.
Față de T4 2023, din creșterea de 0,4%, consumul populației a contribuit cu 0,2 pp.
„Principala concluzie de azi e că consumul se apropie de viteza de croazieră «din vremurile bune». Asta readuce dezechilibrele externe”, arată economiștii ING.
Ei explică cum presiunea în creștere a consumului pe importuri a neutralizat mare parte din câștiguri, în special în ceea ce privește importurile de servicii.
„Exporturile rămân slabe, în pofida unor semne de viață arătate atât de producția locală, cât și de industria germană. În total, exporturile nete au tăiat 2,6 pp din creștere, ceea ce a anulat contribuția pozitivă a consumului privat”, arată analiștii ING.
„Pe partea de ofertă, structura a fost una mai degrabă slabă”, conchide și Dorina Ilașco, economistă la BCR.
În termeni anuali, contribuția activităților profesionale și serviciilor administrative a fost de -0,2 pp, cea a comerțului și transportului (cu o contribuție de aproape un sfert la formarea PIB) de -0,4 pp, în timp ce IT&C și activitățile recreaționale și culturale au contribuit cu câte 0,2 pp.
Agricultura a avut o contribuție neutră a creștere în timp ce industria, care are o pondere de peste 18% la formarea PIB, a avut o contribuție de -0,2 pp la creșterea din primul trimestru.
ING notează că, în linie cu datele din retail, optimismul consumatorilor s-a văzut și în ceea ce privește divertismentul, care a avut cea mai mare creștere anuală dintre toate sectoarele, de 7%.
BCR se așteaptă ca economia să accelereze în a doua parte a anului, ca urmare a creșterii comerțului, dar și ca urmare a revenirii industriei.
„Consumul privat ar trebui să fie susținut de efectele remanente ale creșterii robuste a salariilor, în condițiile domolirii inflației și a creșterii salariilor minime din iulie, de creșterilor programate de pensii din toamnă și de cheltuielile guvernamentale. Investițiile ar trebui să susțină în continuare creșterea economică, dar la un ritm mai redus decât în 2023, ca urmare a intrărilor de fonduri UE”, arată Dorina Ilașco.
Prognoza pentru creșterea PIB a BCR este de 2,6% în acest an – deși în accelerare ușoară față de anul trecut, în continuare sub potențial, adaugă Ilașco.
„Per total, cele două motoare principale de creștere, consumul și investițiile, par să funcționeze decent. Și ambele continuă să aibă perspective solide pentru anul acesta. Pe scurt, credem că consumul va continua să beneficieze de un sprijin solid din partea activității de creditare și a veniturilor reale respectabile, în timp ce investițiile vor continua să înregistreze rate de creștere încă robuste, deoarece proiectele de infrastructură publică sunt în plină desfășurare”, notează și economiștii ING.
Intrările din fonduri europene, inclusiv cele din PNRR, sunt estimate de BCR la 2% din PIB în acest an, comparativ cu 3,3% în 2023.
Din mediul extern, BCR notează că Banca Centrală Europeană a revizuit de la 0,6% la 0,9% prognoza de creștere pentru zona euro în acest an, ceea ce ar putea duce la o cerere externă mai mare pentru economia românească.
