Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
JPMorgan Chase și alte bănci majore din SUA analizează noi măsuri de sprijin pentru creditorul mai mic First Republic Bank, ale cărui acțiuni au continuat să se prăbușească luni la bursă, în pofida obținerii unor fonduri de 30 miliarde de dolari sub formă de depozite.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Cotațiile bitcoin au coborât la cel mai redus nivel din ultimele aproape două săptămâni în tranzacțiile de vineri, pe o piață în scădere, în contextul în care investitorii analizează implicațiile unui nou colaps potențial în industrie.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Excesul de lichiditate s-a dublat în decembrie la 10,9 miliarde de lei medie zilnică, cel mai ridicat din ultimii ani pe fondul cheltuielilor mai mari ale statului. Banca Națională a României a lăsat dobânzile să scadă în piața interbancară.
Distribuție Energie Electrică România (DEER) SA, operatorul de distribuție de energie controlat de grupul listat la Bursă Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din capital, s-a împrumutat de la banca de stat Eximbank, beneficiind prin aceasta și de garantarea de către stat a creditului.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.
Adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), a aprobat miercuri majorarea capitalului companiei cu 1,76 miliarde lei, prin încorporarea a circa 83% din rezervele constituite din profitul net al anilor financiari anteriori, cifrate la valoarea totală de 2,12 miliarde lei.
Banca Națională a României a majorat rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an, decizie așteptată de piață. Banca centrală se așteaptă ca inflația să mai crească pe final de an și să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima parte a lui 2024.
Deficitul de lichiditate din piața bancară s-a redus în octombrie pentru a doua lună consecutiv și a ajuns la cel mai redus nivel de după martie, când piața a trecut pe deficit inclusiv ca urmare a tensiunilor aduse de invazia rusească din Ucraina și de înăsprirea politicii monetare de către banca centrală. BNR a finanțat băncile prin operațiuni de piață la un volum semnificativ pentru prima dată de la începutul verii, în timp ce unele bănci au avut resurse suplimentare pe care au preferat să nu le plaseze în piață.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze din nou rata cheie la ședința de marți, 8 octombrie. BNR a rămas cu cea mai mică rată de politică monetară din regiune și trebuie să recupereze față de celelalte bănci centrale, care au întrerupt deja ciclul de creștere al dobânzilor. BNR va revizui, în sus cel mai probabil, și estimarea privind inflația.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu BNR s-a diminuat cu mai bine de o treime la 7,4 miliarde de lei în septembrie, evoluție ce a corespuns cu reducerea dobânzilor interbancare. Este cel mai redus sold al deficitului de la începutul războiului din Ucraina și de la propulsarea inflației la un nivel de două cifre.
Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 6,25%, de la 5,50%, peste așteptările analiștilor.
Economiștii așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze dobânda cheie la ședința de politică monetară de miercuri la 6% pe an. Banca centrală ar urma să reducă astfel pasul de majorare a dobânzilor cu speranța că inflația va scădea în perioada următoare după vârful din vară, în timp ce economia ar urma să încetinească substanțial pe fondul creșterii prețurilor la energie.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală s-a adâncit în august după două luni consecutive de ameliorare. Lichiditatea strânsă din piață a pus presiune pe dobânzile interbancare, care au crescut cu mai mult decât pasul cu care au fost majorate ratele de referință de către Banca Națională a României.
Băncile au înregistrat un deficit mediu net de lichiditate în raport cu BNR de aproape 9,6 miliarde de lei în iulie, în scădere față de iunie, însă la un nivel încă ridicat.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor. Banca centrală vede o inflație în scădere graduală după trimestrul al treilea din acest an, însă aceasta se va menține mai ridicată decât anticipa anterior. Economia ar urma să încetinească, în timp ce războiul și poltica fiscală reprezintă surse majore de incertitudini și risc.
Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.