Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
Inflația a accelerat în această toamnă, deși banca centrală aștepta o încetinire. În raportul din luna noiembrie, banca centrală a revizuit prognoza pentru finele acestui an de la 13,9% la 16,3%. Nici bine nu s-a uscat tușul pe noul raport al BNR că din nou realitatea s-a dovedit mai încăpățânată.
Rata anuală a inflației a crescut în noiembrie de la 15,3% la 16,8%, după un nou salt de 1,3% al prețurilor față de luna precedentă. De altfel, în această toamnă, prețurile au crescut cu câte 1,3% în fiecare lună, peste dinamica din lunile mai-august (medie de 0,8%) și singurul motiv pentru care rata anuală nu este mai mare este acela că în calcul intră un puternic efect de bază, ce se va manifesta mai ales de la începutul anului viitor.
”Deși am încercat să anticipăm deja de două ori un vârf al inflație în acest an, acum avem un motiv și mai întemeiat să credem că noiembrie-decembrie va reprezenta vârful: nu mai sunt luni rămase pentru a vedea noi date de creștere”, scrie Valentin Tătaru, economist șef al ING România, care se așteaptă ca în decembrie inflația să se plaseze undeva la 17%, după care să coboare începând cu ianuarie la 16% și apoi la 15% în martie.
Mai alarmant pentru BNR este și că rata inflației de bază a crescut din nou cu peste 1 punct procentual și a ajuns de la 12,9% la 14,1% în noiembrie. BNR estima inflația de bază la 13,6% la finele anului și la 13,4% la finele lunii martie din 2023.
Inflația de bază (CORE2 ajustat) este unul dintre indicatorii preferați de băncile centrale pentru a cântări poziția politicii monetare, întrucât din calculul acesteia sunt excluse prețurile volatile (legume, fructe, ouă), cele la combustibili, gaze naturale și energie electrică, cele administrate, precum și tutunul și băuturile alcoolice.
Băncile centrale atribuie creșterea acestor prețuri excluse din inflația de bază unor șocurilor de ofertă, cărora spun că nu au cum să le răspundă adecvat cu creșteri de dobânzi, care ar fi mai potrivite pentru a tempera excesul de cerere din economie.
Cum pentru o parte din aceste produse, în special cele energetice, creșterile de prețuri au fost printre cele mai mari în ultimii doi ani, inflația de bază a fost mai mică decât cea totală (sau headline). Însă scumpirile de energie s-au văzut și la firme (unde inflația din producție este chiar mai mare), astfel că au apărut efectele de runda a doua care se revarsă mai ales în prețurile alimentelor procesate, dar și în cele ale produselor nealimentare și din ce în ce mai mult și în cele ale serviciilor.
”Inflația de bază aproape sigur va depăși așteptările BNR pentru finele acestui an și acest lucru crește riscul unei noi majorări de dobândă la jumătatea lui ianuarie. În opinia noastră acest lucru nu este suficient pentru a justifica o nouă majorare anul viitor, totuși probabilitatea pare mult mai mare acum”, arată Vlad Ioniță, analist la BCR.
BNR a majorat rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% în noiembrie, nivel egal cu cel al Poloniei și pe care analiștii l-au văzut ca fiind punctul maxim al actualului ciclu de întărire a ratei cheie. Între timp, condițiile monetare s-au relaxat chiar, având în vedere că piața interbancară a fost inundată de lichiditatea rezultată în principal din cheltuielile mai mari ale statului din contul de valută ținut la BNR, și care nu au fost sterilizate.
Și Valentin Tătaru crede că inflația de bază la peste 14% este un factor de presiune pentru o nouă creștere de dobândă în ianuarie. ”Deși am optat la limită pentru a considera că ciclul de creștere a dobânzilor se oprește cu rata cheie la 6,5%, am subliniat că o creștere de 25 de puncte de bază în ianuarie continua să fie o posibilitate puternică. Pe baza datelor de astăzi, balanța ar putea fi acum înclinată spre cea din urmă opțiune”, arată economistul ING.
Într-un scenariu alternativ, prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului de la jumătatea lunii noiembrie, inflația ar urma să scadă la 7,2% la finele anului viitor, față de prognoza oficială de 11,2%. La momentul realizării raportului nu fusese încă prelungită schema de plafonare și compensare a facturilor la gaze și curent, care ar fi urmat să expire la 31 august 2023. Plafonarea a fost prelungită până la 31 martie 2025, însă după intervenția Parlamentului facturile ar putea crește cu 63-100% pentru mai multe categorii de consumatori.
”Incertitudinea rămâne ridicată pentru următoarele luni și va rămâne puternic dependentă de prețurile la materiile prime și la felul în care se va derula războiul din Ucraina”, arată Vlad Ioniță.
Estimarea BCR este pentru o inflație de 8,7% la finele anului viitor, în timp ce pentru acest an nu exclude o revizuire de la nivelul curent de 16,1%.
