Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Cum conlucrează autoritățile de management cu băncile, consultanții și clienții, măsurile care pot îmbunătăți relația între partenerii implicați în proiecte, greșelile de evitat în relația bănci-clienți, soluțiile pentru a crește sumele cheltuite efectiv în proiecte din sumele deja alocate din PNRR, care stau în conturi, vor fi anunțate la conferința Profit.ro & First Bank, programată pentru 14 februarie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Excedentul de lichiditate s-a dublat în ianuarie față de decembrie, de la o medie zilnică de 10,9 miliarde de lei la una de 21,3 miliarde de lei, nivel care reprezintă și un nou record nominal, după precedentele vârfuri de 19,8 și 19,9 miliarde de lei, stabilite ianuarie 2016, respectiv februarie 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la Banca Națională a României.
Băncile nu au luat niciun leu de la BNR luna trecută prin facilitatea de creditare (Lombard) și nici nu au fost ținute operațiuni repo. În schimb băncile au plasat în fiecare zi, în medie, 21,3 miliarde de lei la BNR prin facilitatea de depozit, care poartă o dobândă de 6% începând cu prima parte a lunii ianuarie.
Este a treia lună consecutivă de excedent de lichiditate, după opt consecutive cu deficit, dintre care una cu record în martie 2022 (-16,4 miliarde de lei), după ce invazia rusească din Ucraina a trimis unde de șoc în piețe, mai ales în cele din regiune.
”Credem în continuare că o întoarcere la o situație cu deficit de lichiditate este improbabilă, dar surplusuri mai mici (de sub 5 miliarde de lei lunar) ar putea deveni mai obișnuite”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Dobânzi mai mici
Excesul mare de bani din ianuarie a dus la o scădere a dobânzilor în piața interbancară. Astfel, deși BNR a majorat rata de politică monetară de la 6,75% la 7% în ianuarie, rata medie la tranzacțiile interbancare a rămas la 5,79%, față de 5,86% în noiembrie și 6,28% în octombrie. Aceste tranzacții se realizează pe termen scurt și foarte scurt și sunt influențate puternic de nivelul lichidității - pe baza datelor zilnice se calculează și indicele trimestrial IRCC.
Totodată, media ROBOR la 3 luni a scăzut cu 30 de puncte de bază la 7,36% față de decembrie, după ce în noiembrie atinsese 8,01% și în octombrie 8,11%.
Deși avea opțiunea de a strânge dobânzile în piață mai aproape de rata cheie, BNR nu a ținut nicio operațiune atragere depozite, care se ține la nivelul ratei cheie de 7%. Spre comparație, înainte de războiul din Ucraina, BNR ținea regulat operațiuni de sterilizare a lichidității.
După ședința de politică monetară din ianuarie, BNR a renunțat la sintagma care arăta că urmărește un control strict al lichidității.
Banca centrală cel mai probabil este încrezătoare că inflația va scădea de la 16,4% în 2022 la un nivel de o singură cifră, pe care îl va dezvălui cu noua prognoză, astfel că a lăsat lichiditatea să dezumfle dobânzile, în condițiile în care prognozele pentru 2023 arată o încetinire a creșterii economice –în ianuarie încrederea companiilor a scăzut pentru a treia lună consecutiv.
De dobânzile mai mici se bucură, în primul rând, debitorii cu credite cu rate variabile, care în ultimul an și-au văzut obligațiile de plată lunare în creștere substanțială.
Statul s-a folosit de disponibilitățile mari din piață din ianuarie pentru a emite un volum record de datorie. Ministerul Finanțelor a împrumutat din piața internă 26,6 miliarde de lei, în ianuarie, de patru ori peste ținta anunțată inițial. Emisiunile record s-au făcut pe o scădere generalizată a randamentelor, mișcare care a fost, însă, în tandem cu cea din regiune.
BNR și-a permis să lase lichiditatea foarte ridicată în piață și pentru că leul este în continuare stabil și chiar a avut o tendință de apreciere începând cu toamna anului trecut. Guvernatorul Mugur Isărescu a arătat în mai multe rânduri că o depreciere a leului ar fi amplificat inflația deja ridicată și era de nedorit. Dar nici o apreciere nominală a leului, în contextul deficitului de cont curent, nu este acceptabilă pentru banca centrală, cred analiștii.
”Perspectiva unei inflații mai mici este luată deja în calcul prețului titlurilor de stat, în opinia noastră. În același timp, o decelerare semnificativă a inflației ar sugera o flexibilitate în două sensuri a cursului de schimb. BNR a semnalizat deja că e neliniștită cu o apreciere a leului prin slăbirea condițiilor de lichiditate”, arată o analiză realizată de economiștii BCR Dorina Ilașco și Ciprian Dascălu.
BCR se așteaptă la un curs de 5,05 lei/euro la finele anului și la o inflație de 8%, prognoză revizuită în jos de la 8,7%.
