Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor. Banca centrală vede o inflație în scădere graduală după trimestrul al treilea din acest an, însă aceasta se va menține mai ridicată decât anticipa anterior. Economia ar urma să încetinească, în timp ce războiul și poltica fiscală reprezintă surse majore de incertitudini și risc.
Creșterea dobânzii era așteptată de analiști, care credeau însă că BNR va păstra același pas de majorare, de 1 punct procentual, ca la precedenta ședință de politică monetară din iulie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Rata Lombard, la care băncile primesc finanțare de la BNR și care este considerată mai relevantă în contextul actual de deficit de lichiditate, a crescut cu 1 pp la 6,5%. Rata dobânzii la facilitatea de depozit a crescut în același pas la 4,5% pe an.
BNR a menținut ratele actuale ale rezervelor minime obligatorii și a decis în continuare gestionarea fermă a lichidității interbancare.
Rata inflației a crescut la 15,1% în iunie, față de 14,5% în mai, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, cu mult peste ținta băncii centrale de maximum 3,5% pe an.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 18% față de iunie 2021, pe fondul creșterii prețului la gaze cu aproape 90%, a celui la curent cu 17% și la energie termică cu 23%, în timp ce carburanții s-au scumpit cu 41%. Toate categoriile de mărfuri nealimentare au avut creșteri de cel puțin 4-5% ale prețurilor, ceea ce arată că impactul costurilor mai mari de producție (inflația industrială a ajuns 48% pe an în iunie!) se vede în cele din urmă și la raft.
Alimentele s-au scumpit cu peste 15%. Au fost creșteri mari de prețuri, de o treime, și la produsele de morărit, în timp ce cartofii s-au scumpit cu peste 40% și uleiul cu aproape jumătate.
Ceva mai domoală a fost inflația la servicii, de “doar” 7,8%, unde se remarcă creșteri importante de prețuri la apă, canalizare și salubritate, de aproape o cincime, precum și la transport de o zecime.
Analiștii estimau, înainte de ședința de azi, că banca centrală va majora rata cheie cu 0,5 pp, respectiv 0,25 pp rata cheie la următoarele ședințe de politică monetară din octombrie și noiembrie, ultimele din acest an. Economiștii BCR au anticipat corect că BNR va reduce pasul de întărire a politicii monetare încă de la această ședință.
La precedenta ședință de politică monetară din iulie BNR și-a arătat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creștere ale economiei românești, deși piața muncii se menține puternică și dinamica PIB anunțată de Statistică a fost deosebit de ridicată în primul trimestru la 6,4% pe an. BNR pare că evaluează în continuare că o accelerare prea rapidă a dobânzilor ar pune în pericol dinamica economică, chiar dacă inflația este foarte ridicată – inclusiv inflația de bază ar urma să fie de aproape 11% la finele anului.
BNR precizează acum că se așteaptă la o cvasi-stagnare a economiei în trimestrele 2 și 3, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Pe de o parte comerțul a continuat să crească în aprilie-mai, pe de altă parte producția industrială și-a accelerat declinul anual și volumul comenzilor noi din industria prelucrătoare a fost în scădere, în timp ce volumul lucrărilor noi de construcții și-a oprit creșterea.
Efectivul salariaților din economie a continuat să crească, șomajul a scăzut până la 5,3% în iunie, însă deficitul de forță de muncă și-a oprit creșterea neîntreruptă din ultimii doi ani.
Banca centrală se așteaptă ca economia să intre într-un deficit de cerere agregată de la mijlocul anului viitor – până de curând se aștepta ca excedentul de cerere să dispară de la jumătatea acestui an – ceea ce înseamnă că presiunile fundamentale pe inflație vor continua încă aproape un an.
BNR și-a actualizat și prognoza de inflație – cifrele vor fi prezentate săptămâna viitoare, cu ocazia noului raport – și se așteaptă acum la o plafonare a ratei anuale în trimestrul al 3-lea, urmată de o descreștere graduală, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.
Principalele riscuri la adresa creșterii economice și a stabilității prețurilor vin din războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, absorbția fondurilor europene și politica fiscală, având în vedere că România este în procedura de deficit excesiv și condițiile de finanțare se înăspresc la nivel mondial, în contextul în care situația economică și socială se deteriorează.
Deja ratele din piața monetară au urcat vertiginos în ultima lună. Cotațiile ROBOR la 3 luni au depășit 8% pe an (8,12% vineri), cu peste 1,5 puncte procentuale mai sus față de nivelul de la începutul lunii iulie. Rata la tranzacțiile interbancare (dobânda medie la depozitele făcute de bănci între ele, pe baza căreia se calculează IRCC) a crescut de la sub 5% la 5,8-5,6% în ultimele două săptămâni.
Ratele interbancare la lei le-au depășit, de altfel, pe cele la zlotul polonez (7% pentru WIBOR 3 luni, corespondentul ROBOR), în pofida faptului că rata cheie a Băncii Naționale a Poloniei este la 6,5% pe an.
BNR rămâne, chiar și cu această majorare a ratei cheie, cu cea mai mică dobândă de referință din regiune – Banca centrală a Cehiei a menținut în această săptămână dobânda la 7% pe an, în timp ce Banca Ungariei a majorat rata cheie cu 1 pp săptămâna trecută la 10,75% pe an.
Toate țările din regiune se confruntă cu o inflație de două cifre: Polonia la 15,5% în iulie, Cehia la 17,2% în iunie, Ungaria la 11,7% în iunie (cu perspectiva accelerării inflației ca urmare a modificării unor facilități la facturile la utilități ale populației și presiuni pe cursul de schimb ca urmare a blocării fondurilor PNRR).
Banca Centrală Europeană a majorat rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 0,5% pentru prima oară în ultimii 11 ani, în condițiile în care inflația a ajuns la 8,9% pe an în iulie, cel mai ridicat nivel de la formarea zonei euro.
Creditarea a continuat să crească într-un ritm alert, de 17,5% pe an în iunie, mai ales pe sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul anual a ajuns la 26%, cel mai ridicat de la criza financiară. Dobânzile mai mari ale BNR se transmit și în piață – dobânda la depozitele în lei a sărit de 5,5% în iunie, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă totodată s-au scumpit și creditele până la 7,8% pe an.
