Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze din nou rata cheie la ședința de marți, 8 octombrie. BNR a rămas cu cea mai mică rată de politică monetară din regiune și trebuie să recupereze față de celelalte bănci centrale, care au întrerupt deja ciclul de creștere al dobânzilor. BNR va revizui, în sus cel mai probabil, și estimarea privind inflația.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Economiștii băncilor se așteaptă, potrivit sondajului Bloomberg, ca BNR să majoreze rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,75%, un nou maxim de după primăvara lui 2010. La precedenta ședință, din octombrie, BNR a surprins piața cu o creștere de 0,75 puncte procentuale.
Rata inflației a surprins și ea în creștere în septembrie la 15,9%, un nou maxim al ultimelor aproape două decenii, de la 15,3% în august, deși analiștii așteptau o creștere mai lentă, de 0,2 puncte procentuale, iar prognoza băncii centrale era de 15,1%.
Inflația ridicată, cuplată cu faptul că dobânda cheie este mai ridicată la celelalte bănci centrale din regiune - Ungaria (13%), Cehia (7%) și Polonia (6,75%) – sunt argumente pentru analiști că BNR va veni cu o nouă creștere a ratei cheie marți.
”Tindem să credem că acesta va fi punctul de vârf al ciclului curent de creștere a dobânzilor, cel puțin pentru o vreme, deși este de așteptat ca BNR să lase ușa deschisă pentru noi majorări în cazul în care datele macro o necesită”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, care se așteaptă la o majorare a ratei cheie cu 0,5 pp.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, se așteaptă de asemenea ca BNR să crească rata cheie cu 0,5 pp și să lase loc și pentru alte creșteri în viitor, o nouă majorare de 0,25 pp în ianuarie nefiind exclusă.
“Având în vedere profilul inflației și decelerarea foarte probabil a economiei sau chiar contracția acesteia începând cu ultimul trimestru din 2022/primul trimestru din 2023, credem că finalul ciclului de întărire a politicii monetare este aproape. Că va fi în noiembrie la 6,75% (estimarea noastră) sau în ianuarie la 7% este probabil mai puțin relevant pentru ratele locale care, așa cum s-a întâmplat un ultima vreme, tind să se coroboreze mai mult cu condițiile de lichiditate decât cu rata cheie”, arată Tătaru.
Și banca centrală așteaptă o încetinire puternică a economiei în perioada următoare, după o creștere ridicată și mult peste așteptări în prima jumătate a anului.
BNR a menținut un control strict al lichidității, ceea ce a dus ratele de dobândă consistent peste rata cheie, mai aproape de rata Lombard (care este cu 1 punct procentual peste).
Media ROBOR la 3 luni a fost în jurul de 8% în august, 7,9% în septembrie și 8,1% în octombrie. În același timp, media dobânzilor la tranzacțiile interbancare (pe baza cărora se calculează referința IRCC) a fost de 6,2% în august, 6,1% în septembrie și 6,3% în octombrie. Diferența dintre ROBOR și ratele la tranzacțiile interbancare s-a majorat de la circa jumătate de punct procentual, la 1,8 – 2,3 puncte procentuale în ultimul an.
Dobânzile din piață au fost sensibile la evoluția deficitului de lichiditate, care în septembrie s-a ameliorat ușor, după o adâncire în august. Pe final de an, arată ING, BNR va avea de gestionat o creștere a cheltuielilor publice, care în mod tradițional urcă lichiditate din piața interbancară.
Analiștii se așteaptă ca BNR să majoreze și rata Lombard la 7,75% pe an, ceea ce ar da un nou prag pentru dobânzile interbancare.
Banca centrală este așteptată să vină și cu o nouă prognoză de inflație rectificată în sus. Raportul de inflație din august arăta inflația la 13,9% la finele acestui an și la 7,5% la sfârșitul lui 2023. ING arată că BNR ar putea revizui prognoza pentru anul curent în jurul a 17%.
BCR atrage atenția cu privire la creșterea inflației de bază la 11,9% în septembrie, față de prognoza BNR de 11,1%. În octombrie se așteaptă ca rata inflației de bază să sară la 12,9% și cea a inflației headline să ajungă la 15,5%.
Leul s-a apreciat cu circa 1% în ultima lună (de la 4,94 lei/euro la 4,88 lei/euro). Aprecierea leului ar putea fi un factor suplimentar pentru ca BNR să oprească ciclul de creștere a dobânzilor, având în vedere că în minuta ședinței din octombrie arată că un potențial factor pentru apreciere este reducerea diferențialului de dobândă față de celelalte bănci centrale din regiune, potrivit lui Dascălu.
O analiză semnată de strategul pe monede al ING Frantisek Taborsky și Valentin Tătaru se arată că aprecierea leului din această perioadă pare mai sustenabilă decât cea abruptă și de scurtă durată din august. ”Evoluția probabil că convine obiectivelor circumstanțiale ale BNR privind inflația și controlul ferm al lichidității. Un curs la finala de an mai apropiat de 4,9 decât de 4,95 pare plauzibil”.
Dobânzile din România, apropiate în termeni reali de cele din regiune
În regiune inflația a crescut la 17,9% în octombrie de la 17,2% în septembrie. În Cehia inflația a accelerat la 18% în septembrie de la 17,2% în august. În Ungaria inflația a crescut la 20,1% în septembrie față de 15,6% în august.
În termeni reali, dobânzile din România sunt adânc în teritoriu negativ, însă mai ridicate decât cele din Polonia și Cehia. Ungaria are dobânzile cele mai apropiate de 0 în termeni reali.
