Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Banca Națională a României a majorat în 2022 în opt rânduri rata cheie, de la 1,75% la 6,75% pe an. În același timp a dus rata la creditul Lombard (considerată principala referință în contextul deficitului de lichiditate) de la 2,5% la 7,75% pe an și pe cea la facilitatea de depozit de la 1% la 5,75% pe an. În noiembrie a majorat dobânzile cu 0,5 puncte procentuale.
BNR a fost mai lentă decât restul băncilor din regiunea Europei Centrale și de Est în înăsprirea politicii monetare, deși inflația a accelerat de la 8,2% la finele lui 2021 până la 16,8% pe an în noiembrie, depășind cele mai recente prognoze ale băncii centrale – care de altfel au și fost rectificate din nou în sus.
Banca centrală a Poloniei a păstrat rata cheie la 6,75% la ultimele ședințe de politică monetară, în timp ce Banca Cehiei a menținut dobânda la 7% în ultima jumătate de an. Banca Ungariei a majorat rata la depozitele overnight la 18% pe an în octombrie (dobânda ce a devenit principala referință pentru piață), pentru a opri deprecierea forintului, și de atunci nu a mai modificat dobânzile.
Dobânzile din piața interbancară au scăzut în noiembrie și decembrie, în contextul în care piața a fost inundată de lichiditatea adusă de cheltuielile mai mari ale Ministerului Finanțelor, inclusiv din schimbarea la BNR a unei părți din bufferul în valută.
BNR nu a făcut sterilizări și nici nu a atras depozite prin operațiuni de piață. ROBOR la 3 luni a scăzut de la o medie de 8,1% în octombrie la 7,66% în decembrie, în timp ce rata medie la dobânzile interbancare (pe baza cărora se calculează IRCC) a coborât de la 6,3% la 5,8%.
”Perspectivele inflației se îmbunătățesc (probabil că inflația la decembrie a fost sub așteptările inițiale, în special ca urmare a scăderilor mari de preț la combustibili), dar inflația va rămâne încă foarte ridicată și în 2023. Managementul lichidității nu mai este unul ferm de câteva săptămâni, în piața monetară fiind acum un exces mare de lichiditate.
Pentru moment, acest exces de lichiditate s-a transpus în scăderea dobânzilor interbancare și nu în depreciere de curs de schimb, sentimentul investitorilor fiind unul favorabil”, spune pentru Profit.ro Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank România, care așteaptă o creștere de 0,25 pp a dobânzii cheie.
Prognoza oficială a BNR pentru inflația pe 2023 este de 11,2%, însă o estimare preliminară care lua în calcul o posibilă plafonare a prețului energiei electrice și gazelor naturale dincolo de acest an (ce a și fost adoptată între timp de către Guvern, dar modificată de Parlament și modificată din nou de Guvern) arăta inflația la 7,2% în decembrie 2023.
ING Bank arată că există argumente atât în sensul păstrării dobânzilor, cât și în cel al majorării lor, și se așteaptă la o majorare de 0,25 pp a ratei cheie, deși menționează că există o șansă de 30% ca BNR să păstreze nivelurile actuale.
Un argument pentru menținerea ratelor este estimarea că inflația a atins nivelul maxim și va scădea din ce în ce mai mult în următoarele luni, celelalte bănci centrale relevante din Europa Centrală și de Est au încheiat deja ciclul de creștere a dobânzilor și economia este în decelerare.
O creștere de 0,25 pp este argumentată de faptul că inflația, deși în scădere, este încă foarte ridicat și s-ar putea să nu scadă sub 10% până la toamnă, BCE pare hotărâtă să continue creșterile și o oprire după majorarea de 0,5 pp din noiembrie ar părea bruscă, în timp ce o majorare de 0,25 pp se potrivește mai bine declarațiilor guvernatorului BNR, care a susținut de-a lungul timpului că e nevoie de o abordare secvențială în ceea ce privește dobânzile.
ING se așteaptă ca inflația pentru anul trecut să fie la 16,6%, față de nivelul de 16,8% din noiembrie, respectiv prognoza BNR de 16,3%.
”O creștere de 25 de puncte de bază cu greu ar fi un semnal agresiv pentru piață, având în vedere excedentul considerabil de lichiditate de pe piața monetară. Ne întrebăm de ceva vreme cum va aborda BNR frenezia cheltuielilor Trezoreriei de la sfârșitul anului. Oarecum surprinzător, având în vedere poziția și retorica sa oficială, BNR pare să aibă o atitudine destul de tolerantă”, scriu, într-o notă de analiză, economistul șef al ING România Valentin Tătaru și strategul ING Frantisek Taborsky.
Analiștii ING se așteaptă ca o mare parte din acest excedent de lichiditate să revină la Trezorerie împreună cu plățile impozitului pe profit de la sfârșitul lunii ianuarie, dar cred că revenirea la situația anterioară de deficit de lichiditate este improbabilă.
”Indicii despre modul în care BNR va aborda această situație de lichiditate și/sau dacă își va schimba controlul ”ferm” ar putea fi – cel puțin pe termen scurt – chiar mai importante decât decizia ratei în sine”, adaugă analiștii ING.
BCR așteaptă o menținere a ratei cheie la 6,75%, dar atribuie o probabilitate de creștere de 30% pentru creșterea ratei cu 25 de puncte de bază.
O creștere de 25 de puncte de bază ar aduce puține beneficii și ar fi cumva împotriva relaxării de facto a condițiilor de lichiditate, arată BCR. Pe de altă parte, deficitul mare al contului curent și creșterea economică peste așteptările băncii centrale din trimestrul al treilea ar reclama dobânzi mai mari, în condițiile în care și inflația va rămâne ridicată, spre două cifre, în acest an.
”Factorii economici fundamentali (inflația recentă și creșterea PIB) susțin o nouă creștere de dobândă din partea BNR, în timp ce alte aspecte tehnice ale pieței (leul puternic în pofida dobânzilor pe termen scurt mai reduse generate de surplusul de lichiditate) favorizează o păstrare a dobânzilor. Credem că, la final, cea din urmă decizie va prevala cu o marjă subțire, deși totul depinde de cum evaluează BNR evoluțiile recente din piață, având în vedere avantajul asimetric al băncii în privința informațiilor”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Economistul BCR consideră că dinamica economică din trimestrul al treilea (de 1,3%) a fost peste așteptările băncii centrale și că datele cu frecvență ridicată susțin o creștere economică mai ridicată în trimestrul al patrulea al anului trecut.
