Banca Națională a României a majorat rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 6,75% pe an, decizie așteptată de piață. Banca centrală se așteaptă ca inflația să mai crească pe final de an și să revină la un nivel de o singură cifră abia în prima parte a lui 2024.
Banca centrală a majorat rata cheie pentru a 9-a ședință la rând, în condițiile creșterii inflației cu mult peste ținta de maximum 3,5%. Rata anuală a inflației a surprins negativ în septembrie, cu un nou salt la 15,9% de la 15,3% în august.
Rata Lombard a fost majorată, de asemenea, cu 0,5 puncte procentuale la 7,75% pe an, în timp ce rata facilității de depozit a fost crescută la 5,75%.
În contextul în care BNR anunță păstrarea controlului ferm al lichidității în continuare, rata Lombard este principala referință în piață.
BNR a actualizat și prognoza de inflație – noile date vor fi publicate săptămâna viitoare, cu ocazia raportului. Banca centrală se așteaptă ca inflația ”să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei”. În prognoza curentă, realizată în august, inflația era estimată la 13,9% la finele lui 2023 și la 8,9% în trimestrul al treilea din 2023. Coborârea inflației la un nivel de o singură cifră este, astfel, împinsă cu cel puțin un trimestru.
Inflația de bază, indicator urmărit mai îndeaproape de băncile centrale pentru că exclude o serie de prețuri volatile și administrate și arată mai fidel cât din inflație este generat de cererea (excesivă) din economie, a crescut de la 9,8% în iunie la 11,9% în septembrie, depășind din nou așteptările BNR. Banca pune această evoluție exclusiv pe scumpirea alimentelor procesate. În ansamblu, Inflația de bază ridicată este explicată de BNR prin majorările ample ale cotațiilor materiilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, dar și ca urmare a așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt și a rezilienței cererii pe unele segmente.
Inflația ar urma să scadă de la începutul anului viitor, potrivit BNR, dacă se atenuează șocurile globale pe partea ofertei – inclusiv ca urmare a plafonării prețurilor la energie până în vara anului viitor – și cererea din economie scade.
De altfel, după o primă jumătate a lui 2022 în care creșterea economică a fost ridicată (5,3% în primul trimestru și 1,8% în al doilea), BNR se așteaptă la cvasi-stagnare a economiei în trimestrele 3 și 4 – cu mențiunea că dinamica anuală se va păstra însă înaltă în trimestrul 3.
Ca argumente pentru încetinirea creșterii trimestriale sunt citate scăderea volumului comerțului cu amănuntul în iulie și august și scăderea industriei, în timp ce construcțiile au accelerat puternic față de anul trecut.
“Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, arată BNR în comunicatul de presă de după ședința de politică monetară.
După o creștere peste potențial în prima parte a acestui an, BNR se așteaptă ca pe finele anului viitor economia să meargă sub ritmul potențial, menționând ”probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”.
BNR dă indicii în comunicat și că dobânzile au ajuns la un nivel care nu mai creează presiuni pe cursul de schimb, deși remarcă o nouă creștere a deficitului comercial și a celui de cont curent în lunile recente. ”(...) în contextul atractivității relativ ridicate a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de apreciere față de euro în octombrie, doar parțial și temporar inversată spre finele lunii”, arată BNR.
Dobânzile la credite și depozite au continuat să crească în septembrie, însă într-un ritm mai redus decât în lunile precedente. Ratele de dobândă la depozite, deși au ajuns la o medie de 7%, rămân puternic în teritoriu real-negativ.
Analiștii au speculat că nivelul curent al dobânzii este cel la care BNR ar putea încheia ciclul de creștere, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au încheiat sau sunt foarte aproape de a încheia cu majorările de rate. Banca centrală din Cehia a menținut la 7% rata de politică monetară în această lună, Banca Ungariei a menținut rata cheie la 13% (dar cu rata depo, principala rată de intervenție, la 18%), în timp ce Banca Poloniei a menținut rata cheie la 6,75% în octombrie, dar are o nouă ședință mâine (în care unii economiști se așteaptă la o majorare de 0,25 pp).
BNR mai menționează și riscurile venite din neîndeplinirea criteriilor pentru absorbția fondurilor PNRR, dar și incertitudinile și riscurile majore din politica fiscală, având în vedere deficitul excesiv și creșterea costului finanțării la nivel global.
