Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală s-a adâncit în august, după două luni consecutive de ameliorare. Lichiditatea strânsă din piață a pus presiune pe dobânzile interbancare, care au crescut cu mai mult decât pasul cu care au fost majorate ratele de referință de către Banca Națională a României.
După ce a transmis băncilor că ”au sărit calul cu ROBOR”, BNR a menținut o politică foarte strictă de lichiditate în august, care a contribuit la creșterea ratelor din piața interbancară.
Băncile au înregistrat o medie zilnică a deficitului de lichiditate de 11,9 miliarde de lei în august, față de 9,6 miliarde de lei în iulie. Necesarul de lichiditate al băncilor a fost acoperit de la BNR în principal prin sume luate prin facilitatea de creditare (Lombard) – un volum mediu zilnic de 11,8 miliarde de lei.
Creditul Lombard este unul pe termen scurt, peste noapte, oferit de BNR cu colateral și cu o dobândă cu un punct procentual peste rata cheie. În august, BNR a majorat rata de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5% - cu un pas egal a crescut și rata Lombard la 6,5%.
Deficitul acut de lichiditate din piață a făcut însă ca băncile să meargă din nou cu dobânzile mai sus decât rata facilității de creditare. Astfel, cotația medie a ROBOR la 3 luni a ajuns de la 7,11% în iulie la 8,01% în august. Totodată, rata medie a dobânzilor din piața monetară (la care băncile se împrumută efectiv între ele și pe baza căreia se calculează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) a crescut de la 4,81% la 6,23% pe an – un avans de peste 1,4 puncte procentuale într-o lună, aproape dublu față de majorarea ratelor oficiale decisă de BNR.
Politica BNR de lichiditate face ca relevanța ratei cheie să fie mai scăzută decât în cazul țărilor din regiune, apreciază analiștii.
”Trebuie reținut că, pentru România, rata de referință definește doar parțial poziția politicii monetare. Acest lucru se întâmplă din cauză că BNR folosește controlul condițiilor de lichiditate ca pe un instrument cheie al politicii monetare. Astfel, pentru că BNR ține controlul strict al lichidității, dobânzile din piața monetară sunt la un nivel substanțial deasupra celor ale ratei cheie”, arăta într-o notă economistul Raiffeisen România Nicolae Covrig, după decizia BNR de la ședința din august.
Această dinamică a ratelor aduce fiori debitorilor cu credite în lei, mai ales a celor cu împrumuturi pe termen lung. IRCC ar urma să crească de peste două ori de la începutul anului viitor față de valoarea curentă de 2,65% care se aplică creditelor cu dobândă variabilă.
Pe de altă parte, lichiditatea strânsă din piață împinge băncile să caute să atragă resurse de la clientelă la dobânzi mai mari. La început băncile s-au bătut pe economisirile firmelor, dar recent au început să crească și dobânzile oferite persoanelor fizice – dobânda medie la depozitele noi a crescut în iulie față de iunie cu 1,5 puncte procentuale la 5,5%.
Leul a început să se aprecieze față de euro în ultima perioadă, crescând cu 2% luna trecută. Chiar dacă o apreciere a leului ajută la o ușoară temperare a inflației, competitivitatea exporturilor românești este suplimentar afectată (diferențialul de inflație este ridicat, în condițiile în care inflația este dublă în România la 15% pe an în iulie).
Valentin Tătaru, economist șef al ING România, estimează că scădere cursului se datorează achizițiilor de titluri de stat în lei de către investitorii străini și apreciază că banca centrală ar avea mâinile legate de propria politică de lichiditate – dacă vine lei contra euro crește cantitatea de monedă din piață la dispoziția băncilor. Până de curând intervențiile BNR au fost în sens invers, de protejare a leului (vânzarea de valută ducea la drenarea lichidității).
Analiștii se așteaptă ca BNR să majoreze rata cheie până la 6,25% în acest an (Erste, ING). Raiffeisen anticipează că la începutul anului viitor va mai urma încă o creștere de 0,25 pp la 6,5%. Dobânda cheie este la 7% în Cehia, 6,5% în Polonia și 11,75% în Ungaria. Următoarea ședință a BNR are loc în 5 octombrie.
