Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința programată pentru astăzi. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Economiștii cred că BNR va menține rata cheie la nivelul de 7% stabilit încă de la ședința din ianuarie.
Inflația a urcat în februarie la 15,5% pe an, după ce în ianuarie coborâse de la 16,4% la 15,1%, însă atât prognozele BNR cât și cele ale analiștilor anticipează o scădere abruptă a ratei anuale începând cu aprilie, mai ales pe fondul unui efect de bază.
BCR consideră că rata cheie va fi menținută la 7% pe întreg parcursul anului curent, însă nu se așteaptă ca banca centrală să anunțe o încheiere a ciclului de înăsprire a politicii monetare, în decursul căruia dobânzile au fost crescute cu 5,5 puncte procentuale de la minimul istoric de 1,5% atins în pandemie.
”Managementul lichidității, instrumentul preferat al BNR, este probabil să fie folosit activ în următoarele trimestre, în funcție de evoluția EUR/RON și de nivelul inflației. Astfel, dobânzile de piață interbancară la lei ar trebui să fie tranzacționate în intervalul facilităților permanente de 6-8% pe parcursul lui 2023”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
ING Bank vede inflația revenind înapoi la un nivel de o singură cifră din august-septembrie și prognozează un nivel de 7,4% la finele anului, puțin peste nivelul anticipat de BNR de 7%.
Excedentul mediu zilnic de lichiditate a rămas aproape de un nivel record (21 de miliarde de lei) în februarie, ceea ce a contribuit la presiunea pe scăderea dobânzilor. Analiștii ING spun, însă, că lichiditatea ridicată ar putea aduce efecte nedorite pentru banca centrală.
”Credem că acest nivel foarte ridicat al lichidității nu este dorit în mod particular de BNR pentru că ține ratele de carry trade relativ scăzute și ar putea intensifica presiunile de depreciere pe rata cursului de schimb”, arată economistul șef al ING România Valentin Tătaru și strategul de monedă Frantisek Taborsky.
Leul a fost singura monedă care nu s-a apreciat față de euro în săptămâna trecută. Din 24 martie până pe 31 martie euro crescuse chiar cu un nivel de 0,4%, nivel ce a fost recuperat parțial luni, când cursul a scăzut cu 0,15%. Pentru monedele din regiune nu este o mișcare semnificativă, însă ”românii s-au obișnuit cu cursul fix”, după cum spune un trader pentru Profit.ro, care a adaugă că nu au fost presiuni speciale pe leul în ultima săptămână.
”Dacă te raportezi la un interval mai lung, să zicem de la începutul lui 2022, vezi că leul stă mult mai bine decât regiunea”, spune pentru Profit.ro Ciprian Dascălu. ”E un pic de catching up. Mai ales că leul are un deficit de cont curent mai mare relativ la regiune”.
Leul a rămas aproape pe loc și față de începutul anului curent, la fel ca zlotul polonez, în timp ce coroana cehească și forintul maghiar au crescut cu câte 3%, respectiv 5%. De la începutul lui 2022 leul a rămas, de asemenea, aproape pe loc, coroana cehească s-a apreciat cu circa 5%, în timp ce zlotul a scăzut cu circa 2% și forintul cu 4%.
BCR se așteaptă la o depreciere medie anuală de 2-3% a leului în perioada următoare, spune Dascălu.
Părerea mea este că BNR a implementat un control foarte strâns al ratei de schimb pentru o perioadă mai lungă de timp din cauza inflației și probabil că rolul va fi mai mare. Dar dacă comparăm cursul de schimb între leu și forint, tendința de depreciere este modestă.
Deficitul de cont curent mare, de 9,3% din PIB pe anul trecut, este considerat și de economistul OTP Bank Mihaly Kovacs drept un factor de depreciere a leului, dar se așteaptă ca această presiune să se reducă pe măsură ce deficitul extern va scădea.
”Părerea mea este că BNR a implementat un control foarte strâns al ratei de schimb pentru o perioadă mai lungă de timp din cauza inflației. Dar dacă comparăm cursul de schimb între leu și forint, tendința de depreciere este modestă”, spune Mihaly Kovacs.
Pe parcursul anului trecut, Ungaria a avut o criză valutară care a culminat în toamnă cu o depreciere de peste 17% față de euro, care a forțat banca centrală să ia măsuri dure, precum creșterea dobânzii de piață la 18%, nivel păstrat și acum. Deprecierea forintului a contribuit la creșterea inflației la un nivel de 25% pe an, cel mai mare din regiune.
OTP Bank estimează un curs de 5,04 lei/euro la finele acestui an și de 5,14 lei/euro la finele lui 2024. Banca se așteaptă, însă, la o relaxare mult mai rapidă a politicii monetare, cu o scăderea a ratei cheie de către BNR încă de la jumătatea anului și un nivel de 6,5% al dobânzii de politică monetară la finele anului curent.
ING Bank anticipează că deprecierea ușoară a leului oferă BNR oportunitatea de a mai reduce lichiditatea în exces din piață, care să revină spre un nivel de 5-10 miliarde de lei în următoarele două luni, ”deși niveluri mai reduse nu pot fi excluse dacă presiunea pe curs se intensifică”.
”Excedentul de lichiditate foarte bogat este probabil o problemă pe care BNR o va aborda fie prin mijloace permanente (de exemplu, intervenții valutare), fie, dacă este necesar, prin operațiuni de piață (cum ar fi licitațiile de atragere depozite). Având în vedere evoluțiile recente de pe piața valutară, considerăm că preferința este pentru prima opțiune”, consideră analiștii ING.
Inflația mai redusă ar putea fi un argument pentru banca centrală să contemple o ajustare în sus a ratei EUR/RON mai târziu în acest an, arată economiștii băncii olandeze.
