Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
ING Bank România așteaptă o creștere economică de 6,6% în acest an – revizuită în jos de la 7%. Nivelul ridicat al dinamicii produsului intern brut vine din evoluția cu mult peste așteptări din prima jumătate a anului. Lucrurile încep să se complice de anul viitor, cu o dinamică estimată la 1,8% în România, în revizuită în jos de la 3%, și o contracție de 0,8% a economiei zonei euro.
”Aici este de fapt problema, cum merge economia, pentru că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, foarte grea. Pare că pe zona de consum deja începem să avem o atitudine tot mai prudentă a consumatorilor. Deocamdată sunt doar motive prudențiale, nu putem vorbi de creșterea șomajului sau lucruri de genul acesta caracteristice unei crize economice clasice, dar chiar și așa acest lucru se va vedea în PIB”, spune Valentin Tătaru la Profit Live.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Vânzările retail au crescut cu 3,7% în termeni anuali în august – peste așteptările unor analiști, însă sub dinamica de 10% de anul trecut. Totodată, producția de credite de consum a încetinit în această vară.
Situația economică s-ar putea complica în viitoarele luni dacă temperaturile vor fi sub media perioadei, chiar dacă România este a doua țară din UE după producția internă de gaze.
”Cel mai mare risc este o iarnă dificilă. Dacă vom avea o iarnă foarte dificilă, atunci va fi complicat. Sigur, pe hârtie suntem aproape independenți energetic, însă o iarnă foarte friguroasă plus alte evenimente geopolitice pot să complice foarte mult lucrurile”, spune Valentin Tătaru.
Penuria de energie nu se poate rezolva cu bani tipăriți
”Problema pentru astfel de incertitudini este că nu le poți rezolva cu QE (relaxare cantitativă) sau cu un decret guvernamental. Dacă e frig afară și fabricile nu mai au energie pentru a produce, sau nu mai e energie pentru a încălzi locuințele, QE nu o să facă mare lucru. Și atunci aș zice că atunci nivelul de alarmă este foarte ridicat, în special în Europa”, spune Tătaru.
Producția industrială s-a contractat cu 2,2% în primele șapte luni din acest an comparativ cu perioada corespunzătoare din anul trecut. La nivelul zonei euro producția industrială a scăzut cu 2,4% în iulie. Pe plan local, fabrici precum cele ale producătorului de alumină Alum Tulcea (dar grupul Alro nu o duce bine nici la Slatina), ale producătorului de oțel ArcelorMittal Hunedoara sau ale producătorului de îngrășăminte Azomureș au sistat activitatea sau au redus producția ca urmare a creșterii prețurilor la energie.
”Vedem că în industrie fabricile care sunt consumatori intensivi se închid una câte una, se vor redeschide vreodată? Cred că aici trebuie să ne uităm foarte atent, pare un calcul pe termen foarte scurt, dar sigur, dacă nu supraviețuiești pe termen scurt, degeaba gândești pe termen lung”, adaugă el.
Situația de urmărit în special pentru România este ce se întâmplă cu zona euro, în condițiile în care este cel mai important partener comercial, cu trei sferturi din exporturi.
”Dacă Europa o duce rău, România nu poate evita efectele de acolo, suntem extrem de integrați în economia europeană”, spune Tătaru. ”Pe termen mediu îngrijorarea mea este legată de forma revenirii, care nu este tocmai V, deocamdată este un L sau în cel mai bun caz un J invers, adică o revenire foarte graduală și pe termen lung”.
Inflația stă sus. Vârful se tot amână
Inflația este așteptată să mai crească pe final de an, deși prognozele anterioare, inclusiv ale băncii centrale, indicau un vârf la finalul acestei veri. Banca Națională a României a arătat deja că va revizui prognoza de inflație în sus de la nivelul de 13,9% estimat pentru finele acestui an.
”Opiniile anul acesta s-au schimbat atât de des încât recunosc că am emoții în a transmite prognozele noastre de fiecare dată, pentru că din păcate a trebuit să le revizuim foarte des. Credeam până acum o săptămână că vârful a fost în august, la 15,3%. Devine tot mai clar că ne vom apropia de 16%, chiar vom depăși, și probabil – sperăm – că acesta va fi punctul culminant”, spune Tătaru.
Economistul ING se așteaptă ca inflația să intre pe o tendință descrescătoare din ianuarie, în primul rând ca urmare a unui efect de bază – creșterile de prețuri din toamna anului trecut nu mai intră în calcul -, și la finele anului viitor să încheie undeva în jurul a 8%, cu o rată medie de 10%.
IRCC va prinde din urmă rata cheie peste 6 luni
Inflația mai mare a determinat banca centrală să livreze o mică surpriză la ședința de politică monetară din octombrie, majorând rata cheie cu 0,75 puncte procentuale la 6,25%, peste așteptările pieței de 0,5 pp. ING estimează că în noiembrie va urma o nouă majorare la 6,75%, care ar trebui să fie și punctul final al ciclului, însă există șanse ”rezonabile” să se ajungă la 7% în ianuarie.
”În contextul în care celelalte bănci din regiune nu vor mai crește dobânzile, va fi destul de greu pentru BNR să argumenteze întărirea politicii monetare”, spune Tătaru.
România are cea mai mică dobândă cheie din regiune. Dar o parte din celelalte bănci au pus punct, cel puțin pentru moment, ciclului de creștere a ratei cheie. Banca Națională a Poloniei a menținut săptămâna trecută rata cheie la 6,75% pe an. Banca centrală a Cehiei a menținut rata cheie la 7% la finele lunii septembrie, în timp ce Banca Națională a Ungariei a majorat rata cheie cu 1,25 pp la 13%, dar a anunțat și că aceasta este ultima creștere, celelalte măsuri vizând lichiditatea bancară.
Tătaru arată, însă, că rata cheie nu influențează prea mult ratele din piață, câtă vreme aceasta este într-un deficit de lichiditate finanțat de BNR prin Lombard (care este cu un punct procentual peste rata cheie), și pe care banca centrală intenționează să îl mențină în perioada următoare.
”Corelația dintre dobânda cheie și IRCC este mai puternică și probabil că așteptările pentru valoarea IRCC vor crește mai mult sau mai puțin proporțional. Dobânda cheie este la 6,25% și IRCC ar trebui să ajungă în jurul acestei valori cu o întârziere de 6 luni”, spune Tătaru.
Indicatorul de referință pentru creditele acordat consumatorilor (IRCC) a fost actualizat de la 1 octombrie la 4,06% pe an și de la 1 ianuarie va crește la 5,71% pe an. Acesta se calculează pe baza mediei trimestriale a ratelor zilnice ale depozitelor interbancare și are o întârziere de aplicare de 6 luni față de prima valoare culeasă și de 3 luni față de ultima. Deci media dobânzilor din octombrie - decembrie va fi aplicată în contractele de credit în arpilie-iunie anul viitor.
După ședința din noiembrie BNR va avea timp să aștepte câteva luni mutările Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA pentru a vedea cum evoluează lucrurile și dacă mai este nevoie de o întărire suplimentară a politicii monetare.
Cursul nu se va depărta prea mult de 5 lei/euro. Lumea începe să calculeze cu 6
În toată volatilitatea din acest an, leul a rămas aproape nemișcat, evoluție pe care analiștii o pun pe seama intervențiilor BNR, pe care de altfel nici banca centrală nu le ascunde, deși nu dezvălui date despre volumele de valută vândute în piață. Tătaru
”Leul este incredibil de stabil, este așa cu anumite costuri. Nu se pune problema dacă poate fi ținut, ci când este momentul să mai fie lăsat în sus. Noi zicem că atâta vreme cât problema pe zona de inflație nu se clarifică, cursul rămâne neschimbat, 4,95 rămâne un nivel greu de depășit. Odată ce avem perspective că inflația s-a înscris credibil pe un trend descendent, poate atunci vom vedea și o ajustare a cursului. Dar probabil că mai devreme de primăvara anului viitor nu vom avea astfel de certitudini”, spune Tătaru.
O analiză a FMI, arată Tătaru, arată că leul este supraevaluat cu 10%. BNR însă nu va permite o depreciere de o asemenea amploare, nu numai pentru că nu vrea să alimenteze inflația, dar ar putea considera că subminează și încrederea în moneda națională.
”Următorul nivel pe care îl văd este 5,1 (lei/euro), dar iarăși aici poate ar trebui să avem o imagine de ansamblu și să vedem acest nivel de 5 ca fiind unul de referință de aici încolo. Cred că ne vom depărta foarte greu de el și din motive de mentalitate, pe care probabil că banca centrală le urmărește, odată ce ne depărtăm de 5, probabil că lumea va începe să calculeze cu 6. M-aș aștepta să vedem un curs de schimb destul de aproape de 5, că e 5,1-5,2, pentru o perioadă relativ lungă, pentru încă un an sau doi de aici încolo”, arată economistul ING.
Un an dificil și pentru finanțarea statului
Mai sunt aproape trei luni în care Ministerul Finanțelor are de emis obligațiuni de 1-1,5 miliarde de euro pe piețele externe și de acoperit împrumuturile pe piața locală, în condițiile în care până în septembrie rezolvase mai puțin de trei sferturi din necesarul de finanțare, dar Tătaru nu anticipează probleme semnificative pe finalul anului. În schimb în 2023 ar putea fi complicații, în condițiile încetinirii economiei și a unui acces mai redus la finanțare, cum anticipează și agenția de rating Fitch.
”Anul viitor se anunță extrem de complicat având în vedere, în primul rând, că PIB nominal nu va mai crește nici pe aproape cu cât a crescut anul acesta – probabil că va fi o creștere nominală de peste 20% anul acesta a PIB”, spune Tătaru. ” Va fi complicat, mai ales când economia încetinește, dar nu a zis nimeni că trebuie să fie ușor, va fi probabil mai greu decât de obicei”.
Guvernul ar fi putut să folosească creșterea economică ridicată pentru a reduce deficitul public, spune Tătaru. Acest lucru s-ar putea întâmpla în continuare, chiar dacă nu a fost inclus în cea mai recentă rectificare bugetară, în condițiile în care deficitul la 9 luni a fost de 2,4%, față de o țintă de 5,8%.
