Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu BNR s-a diminuat cu mai bine de o treime, la 7,4 miliarde de lei, în septembrie, evoluție ce a corespuns cu reducerea dobânzilor interbancare. Este cel mai redus sold al deficitului de la începutul războiului din Ucraina și de la propulsarea inflației la un nivel de două cifre.
Sistemul bancar a înregistrat în septembrie un deficit mediu zilnic al lichidității de 7,4 miliarde de lei, față de 11,9 miliarde de lei în august, arată calculele Profit.ro pe baza datelor publicate de Banca Națională a României.
Deficitul de lichiditate înseamnă că sistemul în ansamblu nu are suficiente resurse pentru a acoperi pozițiile bilanțiere și rezevele minime obligatorii, însă poate împrumuta banii lipsă de la banca centrală, în condițiile în care băncile au active eligibile precum titlurile de stat cu care să gajeze împrumuturile.
În septembrie, băncile s-au finanțat de la BNR aproape în exclusivitate prin facilitatea de creditare (creditul Lombard, care are scadența peste noapte), la o dobândă de 6,5% pe an, mai mare cu un punct decât rata cheie de 5,5% (nivel în vigoare de la începutul lunii august până la începutul lui octombrie).
Banca centrală nu a mai oferit lichiditate semnificativă prin operațiuni repo din iunie, preferând să forțeze băncile să majoreze dobânzile la care se împrumută între ele și pe cele oferite clientelei pentru depozite, astfel încât să transmită în economie decizia de politică monetară.
Presiunea mai redusă pe lichiditate din prima lună de toamnă s-a văzut și în nivelul dobânzilor. Astfel, ROBOR la 3 luni a scăzut în medie cu 9 puncte de bază la 7,9%, în timp ce media dobânzilor la depozitele interbancare (date pe baza cărora se calculează IRCC) a scăzut cu 15 puncte de bază la 6,06%.
Rata cheie a fost majorată la 6,75% din octombrie, în timp ce dobânda Lombard, considerată de economiști drept cea mai importantă pentru parcursul dobânzilor din piață și în perioada următoare în care se va menține deficitul de lichiditate, a crescut la 7,75%.
Dobânzile din piață au reacționat la mutarea peste așteptări a BNR și au crescut la o medie în octombrie – media ROBOR a ajuns la 8%, în timp ce media ratelor la tranzacții a sărit la 6,4%.
Analiștii se așteaptă ca banca centrală să crească din nou rata cheie în noiembrie, cu încă 0,5 puncte procentuale, până la 7,25%, ceea ce ar duce rata Lombard la 8,25%. Nu este exclusă nicio majorare de 0,75 pp în ultima ședință din acest sau încă una de 0,25 pp în ianuarie, în funcție de evoluția inflației, care în septembrie a crescut peste așteptări la 15,9% pe an, și de ce fac celelalte bănci centrale din regiune – care pentru moment au încheiat ciclul de creștere a dobânzilor.
Nivelul lichidității din piața monetară mai este influențat și de intervențiile BNR în piața valutară. Când banca centrală vinde valută pentru menține cursul sau pentru a atenua deprecierea leului, atunci leii cumpărați dispar din piață.
Totodată, cu mai puțini lei la dispoziție și mai scumpi, traderii au costuri mai mari cu finanțarea pozițiilor speculative. Invers, când intră bani în activele românești, acum ar fi titlurile de stat, și moneda națională tinde să se aprecieze (cum s-a întâmplat cel mai recent în august), BNR poate cumpăra valută pentru a preveni scăderea cursului (de pildă spre un nivel pe care îl consideră nesustenabil, mai ales în contextul altor dezechilibre externe), ceea ce ar duce la emiterea de lei în piață, dacă intervențiile nu sunt sterilizate.
Cu lichiditate mai relaxată, IRCC ar putea merge mai aproape de dobânda cheie, ceea ce pentru debitorii cu împrumuturi în lei ar putea însemna dobânzi mai mici decât într-un scenariu în care deficitul de bani se menține acut și băncile merg cu dobânzile spre rata Lombard.
