Băncile au înregistrat un deficit mediu net de lichiditate în raport cu BNR de aproape 9,6 miliarde de lei în iulie, în scădere față de iunie, însă la un nivel încă ridicat.
Deficitul net de lichiditate s-a ameliorat ușor în ultimele luni de la 15,9 miliarde de lei în mai la 13,5 miliarde de lei în iunie.
Pe de altă parte, în iulie BNR nu a mai furnizat deloc băncilor lichiditate prin operațiuni repo bilaterale (față de câteva miliarde de lei în lunile precedente), astfel că acestea au apelat exclusiv la Lombard pentru finanțare – facilitatea de creditare a ajuns la un nivel mediu zilnic de 10,6 miliarde de lei. Creditul Lombard are o dobândă cu 1 punct procentual mai mare decât rata cheie folosită la repo – 5,75% vs. 4,75% în iunie.
Politica BNR de control strict al lichidității vine în contextul în care dobânda cheie este cea mai mică din regiune (deși majorată vineri la 5,5%) și banca centrală urmărește să țină cursul nemișcat, pentru a nu alimenta suplimentar inflația, care a ajuns la 15,1% pe an în iunie.
Intervențiile BNR pentru sprijinirea leului au în sine un efect de sterilizare, în condițiile în care lei ajunși la banca centrală contra valutei dispar din piață. Cursul a stat nemodificat în acest an și chiar s-a apreciat ușor în ultima lună.
Mai puțină lichiditate înseamnă dobânzi mai mari, mai apropiate de rata Lombard. Dobânzile în piața interbancară au continuat să crească în iulie – media la tranzacții a sărit cu 0,4 puncte procentuale la 4,8%. La cotații băncile au apăsat și mai mult pedala, cu ratele ajungând la peste 7,1%, cu circa 1 punct procentual mai mult față de luna precedentă.
Lichiditatea redusă și mai scumpă a determinat băncile să crească dobânzile pentru depozitele la termen în ultimele luni – rata medie pentru depunerile noi în lei a crescut cu circa un punct procentual la 5,5% în iunie, iar băncile au anunțat noi majorări și în iulie și la începutul lunii august.
