Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Excedentul de lichiditate a crescut în martie la o medie zilnică de 26 de miliarde de lei, de la 20,9 miliarde de lei în februarie, ceea ce reprezintă un nou record nominal. Băncile nu au luat niciun leu de la BNR de la facilitatea Lombard și nu au fost organizate operațiuni repo de către banca centrală. Băncile au plasat, în medie, 26 de miliarde de lei la BNR în fiecare zi la facilitatea de depozit.
Lichiditatea în exces la un asemenea nivel este în ușoară contradicție cu pretenția BNR de înăsprire a politicii monetare, pentru că în fapt echivalează cu o relaxare.
Astfel, chiar dacă banca centrală a majorat rata cheie în ianuarie cu 0,25 puncte procentuale al 7%, și apoi a menținut nivelul în ședințele din februarie și aprilie, ratele interbancare au scăzut sau au rămas pe loc în unele cazuri.
Cotația ROBOR la 3 luni a scăzut de la o medie de 8,1% în octombrie la sub 7% în martie, venind în ultimele săptămâni chiar sub nivelul dobânzii cheie. În același timp, rata medie la tranzacțiile interbancare a urcat inițial de la 5,8% la 6%, după majorarea rate cheie, dar a scăzut apoi sub rata dobânzii la facilitatea de depozit de 6%.
BNR nu a ținut nicio operațiune de atragere depozite în ultimul an. Acestea ar fi sterilizat lichiditatea din piață la o rată de dobândă egală cu cea cheie de 7%, ceea ce ar fi tras în sus dobânzile din piață.
Analiștii se așteaptă ca BNR să utilizeze în principal controlul lichidității în perioada următoare ca instrument de control al lichidității.
ING Bank arată că BNR va aborda excedentul mare de lichiditate fie prin intervenții valutare, dacă va fi cazul, care au efectul reducerii permanente a lichidității – leii cumpărați de banca centrală cu valută din rezervă dispar din piață -, fie prin operațiuni de piață.
Leul a fost recent sub o ușoară presiune de depreciere, însă este de departe moneda cea mai controlată din regiune în ultimul an. Lichiditatea în exces favorizează pozițiile scurte pe deprecierea leului, de aceea ar putea fi o problemă pentru BNR în perioada următoare, dacă mediul extern se înrăutățește.
BCR se așteaptă, de asemenea, ca BNR să utilizeze managementul lichidității în funcție de evoluția cursului și de cea a inflației.
Rata inflația s-a menținut încă ridicată la un nivel de 15,5% în februarie, crescând peste așteptări, dar este sub nivelul de 16,4% de la finele lui 2022. BNR așteaptă reducerea inflației la 7% la finele anului curent.
BNR revine cu achiziții de titluri de stat
Banca centrală a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni. Intervenția BNR în piața secundară de datorie suverană a fost una consistentă în context istoric, de 1,27 miliarde de lei, deși volumul este în prejma unei licitații a Ministerului Finanțelor de pe piața primară, care ține câte două astfel de sesiuni pe săptămână. Randamentele au fost relativ stabile luna trecută, după o tendință de creștere de circa trei săptămâni începută la jumătatea lunii februarie, comună pentru întreaga regiune.
BNR a intervenit a cumpărat titluri de stat mai ales la începutul pandemiei COVID-19, pentru a reduce randamentele, însă achizițiile au fost limitate ca volum în comparație cu celelalte bănci centrale din regiune.
