Banca Națională a României este așteptată să livreze astăzi încă o creștere de 1 punct procentual a ratei cheie, în condițiile inflației ridicate și peste așteptări, precum și ca răspuns la mutările celorlalte bănci centrale din regiune.
BNR a majorat în iulie dobânda cheie cu un punct procentual la 4,75%, surprinzând analiștii, care așteptau ca banca centrală să mențină pasul anterior de 0,75 puncte procentuale. Acum, analiștii, care au răspuns unui chestionar Bloomberg, se așteaptă la o nouă majorare de un punct procentual.
Rata inflației a crescut în iunie la 15,1%, de la 14,5% în mai, depășind din nou estimările băncii centrale. Este cea mai ridicată inflație din ultimii 19 ani, care însă prinde BNR cu cea mai mică rată cheie din regiune – recent, Banca Ungariei a ajuns cu rata cheie la 10,75%, Banca Cehiei la 7% și Banca Poloniei la 6,5%.
”BNR a semnalizat recent că urmărește să reducă diferențialul de dobândă față de vecini (Polonia), dar în același timp să țină ratele din piață în linie cu nivelul din Europa Centrală și de Est prin gestionarea strictă a lichidității din piață în vederea menținerii stabilității leului”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
BCR se așteaptă la o creștere de 0,75 puncte procentuale a ratei cheie la ședința curentă și la încă două majorări de 0,5, respectiv 0,25 puncte procentuale în ședințele următoare din octombrie și noiembrie, ultimele din acest an, astfel că rata cheie ar urma să ajungă la 6,25% pe an și rata Lombard, considerată cea relevantă în mediul actual de lichiditate, la 7,25% pe an (față de 5,75% în prezent).
Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. ROBOR la 3 luni a ajuns de la 6,5% în urmă cu o lună la peste 8% (8,11% joi, față de 7,01% cotația la 3 luni din Polonia) în timp de dobânda medie la tranzacțiile interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC (indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor) a ajuns la 5,9-6% în ultimele două săptămâni de la sub 5% în luna precedentă.
”Acest lucru arată că mai multe majorări sunt așteptate dar reflectă, de asemenea, și deficitul persistent de lichiditate din piața monetară”, explică Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Dacă ratele la credite sunt așteptate să crească simțitor în perioada următoare ca urmare a majorării indicatorilor de referință, și în dreptul ratelor la depozite vedem o creștere în ultimele luni, în condițiile în care băncile sunt nevoite să caute resurse la clientelă pentru a finanța o creștere încă ridicată a creditării, mai ales în sectorul companiilor.
Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.
Ratele reale de dobândă (dobânda - inflația). Rata cheie reală; Rata la 3 luni reală. Sursa: BCR
”Credem că dezechilibru dintre ratele de politică monetară și ratele din piață ar putea persista și nu este imperativ ca rata cheie să prindă din urmă dobânzile din piață”.
ING estimează o majorare de 1 pp la ședința de vineri a băncii centrale, urmată de alte două creșteri de 0,5 pp și 0,25 pp la următoarele două ședințe, astfel încât rata cheie să ajungă la 6,5% la finele anului.
Este astfel improbabil ca BNR să prindă din urmă celelalte bănci centrale din regiune. Guvernatorul Isărescu spunea recent că inflația și rata cheie s-ar putea întâlni în următorul an dacă sunt îndeplinite condițiile de reducere a deficitului public și sunt adoptate reforme structurale.
După o creștere economică oficială foarte ridicată în primul trimestru analiștii se așteaptă la o decelerare în al doilea trimestru, dar cu o dinamică încă pozitivă, în timp ce al doilea semestru s-ar putea dovedi mai dificil. De altfel, și BNR se arată îngrijorată de riscurile la adresa creșterii economice în perioada următoare.
”Ultimele date privind vânzările retail aruncă cu siguranță o umbră asupra celei de-a doua părți a anului și împreună cu profilul de scădere al inflației ar trebui să dea BNR un alt motiv pentru a reduce pasul majorărilor de dobândă și chiar să le sisteze în noiembrie”, arată Tătaru.
Banca centrală urmează să prezinte, săptămâna viitoare, și noul raport de inflație, cu o nouă prognoză despre care știm deja că este în creștere.
Estimarea curentă de inflație a BNR este de 12,5% pentru finele lui 2022, respectiv de 6,7% pentru finele anului viitor. Prognoza pentru inflația de bază este de 10,9%, respectiv 4,8%.
BCR estimează inflația la 13,9% la finele acestui an și la 7,9% la finele anului următor, în timp ce pentru inflația de bază prognoza este de 12,3%, respectiv 7,2%. ING estimează o inflație de 13% la finele acestui an și de 7% în 2023.
România este așteptată să aibă cea mai proastă situație macroeconomică din regiune, cu cel mai ridicat deficit de cont curent, la 7,4% din PIB, respectiv cel mai mare deficit bugetar la 7,5% din PIB, fiind urmată de Ungaria, situație ce pune presiune suplimentară pe politica monetară. De altfel, problema fiscală este subliniată tot mai des și de către banca centrală.
Deficitul de cont curent, deficitul bugetar. Sursa: BCR
ING estimează un curs stabil, la 4,95 lei/euro pentru acest an, în condițiile în care BNR urmărește să nu adauge la inflație prin deprecierea monedei naționale, dar nici nu favorizează o apreciere a leului, care nu ar fi susținută de factorii fundamentali.
