Banca Națională a României a majorat dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25% pe an, depășind așteptările analiștilor.
Decizia BNR vine în contextul în care inflația a crescut peste așteptări în august la 15,3% pe an, de la 15% în iulie.
Piața aștepta o majorare de 0,5 puncte procentuale, dar analiștii băncilor comerciale nu excludeau un salt de 0,75 puncte procentuale, în contextul inflației ridicate.
Banca centrală a majorat în același pas și rata facilității de depozit, la 5,25%, și rata Lombard, la 7,25%. Cea din urmă este considerată de economiști drept cea mai relevantă pentru dobânzile din piața interbancară, în contextul în care băncile sunt în deficit de lichiditate în raport cu BNR, de la care se finanțează în principal prin credit Lombard și foarte puțin prin operațiuni repo.
Așa cum s-a întâmplat aproape la fiecare ședință de politică monetară din ultimul an și jumătate, BNR a reevaluat în sus prognoza de inflație – fără să precizeze noile estimări, care vor fi făcute publice cu ocazia raportului trimestrial din noiembrie. Traiectoria mai ridicată a inflației este pusă de BNR pe seama creșterii prețurilor la energie și alimente. Nici efectul de bază al dinamicii prețurilor la carburanți (favorabil scăderii inflației anuale) nu este suficient pentru a compensa celelalte creșteri de prețuri, arată BNR.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară”, arată BNR.
În cel mai recent raport de inflație, BNR estima inflația la 13,9% la finele anului curent și la 7,5% la finele lui 2023.
BNR notează creșterea economică peste așteptări din trimestrul al doilea (2,1%), în încetinire însă față de dinamica din primul trimestru (5,1%), evoluție care face însă probabilă creșterea excesului de cerere din economie, care este un factor fundamental în de presiune pe creșterea prețurilor.
Contribuțiile la dinamica anuală a produsului intern brut vin mai ales din variația stocurilor, la 7,3 puncte procentuale, în timp ce contribuția consumului privat s-a diminuat mult față de trimestrul precedent la 4,7 puncte procentuale, iar cea a formării brute de capital fix, adică a investițiilor, a rămas ”foarte modestă”, notează banca centrală.
Scăderea comerțului și a serviciilor prestate populației, precum și cea a industriei, sunt semne pentru BNR că în trimestrul al treilea economia a încetinit semnificativ. Unii analiști așteaptă o stagnare în trimestrul al treilea și o contracție în trimestrul al patrulea și/sau în primul trimestru din 2023, ceea ce ar duce la o recesiune tehnică. BNR nu vorbește de o eventuală recesiune, dar menționează riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice din pricina războiului din Ucraina și a sancțiunilor tot mai severe asociate acestuia.
”Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat”, arată BNR.
În categoria riscurilor majore este menționată și politica fiscală, în contextul deficitului ridicat și a creșterii costurilor de finanțare și absorbția de fonduri europene sub țintă.
Pe plan financiar internațional, BNR menționează potențialul impact venit din politica monetară a marilor bănci centrale. În plan intern este menționată pe de o parte stabilizarea ratelor interbancare (ROBOR 3M a fost în jurul a 8%, în timp ce dobânda medie la tranzacțiile interbancare de circa 6%), pe de altă parte creșterea accelerată în iulie și august a dobânzilor la credite și depozite.
Chiar și cu decizia de azi, BNR rămâne cu cea mai mică rată cheie din regiune, deși se apropie de celelalte colege - Cehia este la 7% (și a transmis încheierea ciclului de majorare a ratei cheie), Polonia este la 6,75% (cu ședință azi) și Ungaria la 13%. Inflația în Cehia a fost de 17,2% în august, în Polonia de 17,2% în septembrie și în Ungaria de 15,6% în august.
