Investitorii nu s-au îngrămădit în această săptămână să finanțeze statul român. Cererea la ambele licitații a fost sub prospect, în condițiile în care randamentele la titlurile în lei peste 10 ani sunt la peste 7% pe an și cele mai mari din regiune. Mai mult, și randamentele la titlurile în euro au sărit peste cele ale Serbiei, țară cu rating mai slab, relevă datele analizate de Profit.ro.
România își consolidează poziția drept cea mai prost cotată piață din regiune pentru datoria publică. Randamentele la titlurile în lei pe termen lung au rămas la peste 7% pe an și sunt peste cele ale Ungariei, pentru a doua săptămână la rând.
Ministerul Finanțelor a plasat, joi, 409 milioane de lei în piața de la București, în titluri scadente în iulie 2034, față de un prospect de 500 de milioane de lei și o cerere subunitară, de 449 de milioane de lei.
Randamentul mediu a fost de 7,22%, cu circa 30 de puncte de bază peste cel de la o licitație similară ținută la finele lunii septembrie.
Începând cu jumătatea lunii octombrie, randamentele cerute de investitori pentru finanțarea României au fost în creștere, îndeosebi în ultimele două săptămâni, când au fost și într-o evoluție divergentă față de regiune.
Este a doua licitație slabă din această săptămână. Luni, investitorii au depus oferte de sub 499 de milioane de lei, față de un prospect de 600 de milioane de lei pentru titlurile scadente în aprilie 2030 – din care au fost acceptate oferte în valoare de 406 milioane de lei.
În săptămâna precedentă, Finanțele au respins toate ofertele (sub prospect oricum) pentru obligațiunile pe 15 ani, din cauza randamentelor prea mari.
Și randamentele la titlurile în euro, plasate în piața externă, au crescut în ultima perioadă și au ajuns cele mai mari din regiune.
Spread-ul (diferența față de obligațiunile germane la 10 ani) la eurobondurile românești a sărit cu 25 de puncte de bază la 3,71% și a ajuns peste cel al obligațiunilor în euro emise de Serbia (în monedă națională, randamentele erau oricum mai mari – fiind de sub 6,3% în cazul celor sârbești). Serbia este cotată de agențiile de rating în categoria junk – non investment grade -, cu o treaptă sub România. De asemenea, țara nu face parte din Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, Serbia va încheia acest an cu un deficit în scădere de la 3,3% din PIB la 2,8% din PIB.
Evoluțiile recente ar putea însemna că investitorii încep să penalizeze mai mult prin cost situația fiscală precară a României. Ținta de deficit de 4,4% din PIB pe acest an nu va fi atinsă, fiind așteptată mai degrabă un deficit cash similar celui de anul trecut de 5,7% din PIB.
Agențiile de rating apreciază că legea pensiilor, adoptată în această săptămână de Parlament, crește riscurile fiscale ale României, dacă nu sunt luate măsuri compensatorii.
Moody’s estimează că, adăugând impactul majorării pensiilor de 0,6% din PIB în bugetul pe anul viitor și de 1,7% din 2025, deficitul fiscal ar urma să stea la 6% în următorii doi ani. Mai mult, datoria publică ar urma să crească cu 5 puncte procentuale.
Fitch consideră că majorarea cheltuielilor subminează credibilitatea strategiei fiscale a României de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB, conform cu angajamentele din procedura de deficit excesiv.
Trezoreria și-a acoperit, practic, emisiunile de datorie pe acest an (cu împrumuturile din această săptămână a atins necesarul de finanțare estimat la 180 de miliarde de lei), după ce a făcut foarte multe împrumuturi în prima parte a anului.
