Ministerul Finanțelor a ratat licitația pentru titlurile scadente în 2038, care în vară atrăgeau subscrieri de miliarde de lei din partea investitorilor, mai ales a celor străini. Randamentele la 10 ani au crescut în ultima săptămână în cazul României și au depășit nivelul celor din Ungaria, relevă datele analizate de Profit.ro.
Finanțele au primit cereri de doar 195 de milioane de lei de la investitori, față de un prospect de 400 de milioane de lei, și le-au respins pe toate din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.
La finele lunii trecute, aceeași serie de obligațiuni scadente în februarie 2038 a atras o cerere de 544 de milioane de lei de la investitori, față de un prospect de 700 de milioane de lei – Finanțele au împrumutat în cele din urmă 385,5 milioane de lei și încă 90 de milioane de lei la sesiunea de oferte necompetitive, la un randament mediu de 7,17%.
De notat că la începutul lunii octombrie, licitația la aceeași scadență a fost una fără succes, cu oferte de 513 milioane de lei de la bănci, dar care au fost respinse în întregime.
Aceste obligațiuni, care au cea mai lungă scadență din piața internă, au avut un succes ridicat în primăvară-vară. Spre exemplu, la finele lunii mai, Finanțele luau 3,8 miliarde de lei, pe fondul unei cereri de 5,4 miliarde de lei. În iunie au luat 2,65 miliarde de lei, la o cerere de 3,9 miliarde de lei și în iulie încă 1,2 miliarde de lei, la o cerere de 1,8 miliarde de lei. În perioada aceea au început să intre puternic la cumpărare investitorii străini, atrași de randamentele de peste 7%, unele dintre cele mai mari din regiune.
Randamentele, în creștere
România a revenit pe primul loc în topul țărilor UE din regiunea Europei Centrale și de Est în ceea ce privește costul finanțării datoriei.
Randamentele la scadențele de la 3 la 10 ani pentru datoria în lei au crescut în piața secundară în această săptămână, comparativ cu precedenta, și au revenit la nivelurile înregistrate în mare parte din luna octombrie.
La titlurile pe 10 ani, randamentul mediu a sărit cu aproape un sfert de punct procentual până la 7,1% pe an.
În ultimul an și jumătate, randamentele s-au mișcat mai degrabă cu regiunea și sub influența factorilor externi, mai ales a celor veniți ca răspuns la politicile americane (economice și monetare) sau la deciziile Băncii Centrale Europene.
Acum este o mișcare singulară a României, în timp ce randamentele celorlalte țări din regiune fie sunt în scădere, fie stagnează.
În aceste condiții, la 7,1% pe an, România a ajuns să fie cotată mai slab la 10 ani decât Ungaria, care plătește 6,9% acum și care începând cu vara anului trecut, când a avut o semi-criză valutară, s-a împrumutat cel mai scump din regiune, cu puseuri la peste 10% pe an.
Celelalte țări din ECE plătesc mult mai puțin decât România - Cehia plătește 4,4% și Polonia 5,5%.
Licitația recent ratată nu afectează Finanțele, care au făcut deja mare parte din planul de împrumuturi pe acest an (179 de miliarde de lei, din 180 de miliarde de lei cât este necesarul brut de finanțare pentru acest an, crescut recent cu 20 de miliarde de lei) – o mare parte din obligațiuni au fost emise încă de la începutul anului.
România trece printr-o perioadă de derapaj fiscal, cu un deficit bugetar cash care va ajunge la un nivel similar celui de 5,7% înregistrat anul trecut, față de o țintă de 4,4% asumată la începutul anului.
Comisia Europeană estimează că România va avea cel mai ridicat deficit bugetar din UE în acest an, la peste 6% din PIB (ESA), și care se va reduce doar ușor la peste 5% din PIB în următorii doi ani, departe de ținta de 3%. Doar Slovacia va înregistra o poziție mai proastă în 2024 și 2025 din acest punct de vedere.
Guvernul PSD-PNL a majorat taxele, impozitele și accizele sau au introdus unele noi – unele creșteri vor intra în vigoare de la începutul anului viitor.
În această săptămână a trecut de prima cameră a Parlamentului și noul proiect al legii pensiilor, care prevede creșteri de circa 14% la începutul anului viitor, dar și noi majorări de la 1 septembrie.
