Firmele au amână deciziile de investiție, pe fondul celor mai recente modificări guvernamentale de natură fiscală, arată, la Profit Financial.forum, Raluca Popescu, vicepreședintă a UniCredit Bank România, responsabilă cu aria de corporații. Cererea de finanțări legate de programele derulate prin PNRR arată aceeași reticență, lucru care se întâmplă deși economia românească este în continuare pe creștere și finanțarea firmelor rămâne pe plus în acest an.
Firmele românești vin după un an 2022 în care au avut „cele mai frumoase” situații financiare văzute de Raluca Popescu în experiența ei de 20 de ani de lucrat în sistemul bancar.
„În 2023 s-ar putea să vedem altceva. Semnalele nu sunt încă aici”, spune ea.
Cele mai recente date arată o creștere în continuare a creditului neguvernamental (de 5% în octombrie, sub inflație). Volumul împrumuturilor acordate firmelor nefinanciare a crescut cu 8,4% la 191 de miliarde de lei, cu un ritm de circa 17% pe componenta în valută.
„De firul ierbii, ce mă îngrijorează pe mine e că în ultimele săptămâni și luni, din discuțiile cu clienții, este clar că tot ce se întâmplă în mediul economic, în mediul politic, în mediul fiscal, are o amprentă foarte puternică. Și vedem o întârziere în deciziile clienților în a investi”, spune Popescu.
Guvernul PSD-PNL a introdus noi taxe și impozite sau le-a majorat pe cele existente începând cu 1 ianuarie. Firmele cu rulaje de peste 50 de milioane de lei vor plăti 1% din cifra de afaceri (dacă valoarea impozitului nou este mai mică decât cea a impozitului pe profit). Băncile vor plăti 2% din veniturile brute. Apar modificări și în cazul impozitării firmelor mici. Totodată, cresc unele cote de TVA și accizele.
„În ciuda faptului că România beneficiază în cadrul PNRR de fonduri alocate multe peste celelalte țări din regiune, și ne-am fi așteptat ca sistem bancar să oferim acest suport de finanțare către agenții economici, vedem o reticență, o așteptare. Să sperăm că se termină cât de curând”, spune Popescu.
Pe de altă parte, stația României este una bună în continuare, cu creștere economică, arată vicepreședinta UniCredit, în timp ce alte țări din Europa au înregistrat trimestre cu scădere sau chiar recesiune.
„Dacă de uităm în regiune, e clar că suntem încă într-o oază. Oază care să sperăm că va continua și anul următor. Producția industrială în Germania, cea care dă tonul în regiune, este de 5 luni în scădere. Vântul care bate din vest nu este cel mai optimist”, spune Raluca Popescu.
Dinamica anuală a produsului intern brut al României încetinit de la 4,6% în trimestrul al patrulea din 2022 la 2,4% în primul trimestru din acest an, apoi la 1%, respectiv 0,2% în următoarele două trimestre.
Ea se așteaptă ca primele semne de probleme economice, dacă vor exista, să apară din industria auto, care se confruntă simultan și cu dificultățile tranziției la motorizarea electrică, dar surprize pot apărea de oriunde.
„Am văzut o creștere în aproape toate sectoarele a prețurilor materiilor prime, care s-a transformat în inflație.Vedem acum în majoritatea industriilor o scădere”, spune Popescu.
Cum se vor descurca companiile în perioada următoare depinde de capacitatea de reacție a acestora.
O provocare pentru firme vin și dintr-o eventuală încetare a programelor de sprijin guvernamental, prin care finanțarea bancară a întreprinderilor mici și mijlocii a fost susținută cu garanții de stat, respectiv cu subvenții de dobândă.
„Vreau să cred că toate instituțiile financiar bancare au învățat din greșelile anterioare și că primordial în decizia de creditare nu a fost garanția de stat, ci logica, sustenabilitatea activității respective, înțelegerea dificultății prin care trece compania respectivă.
Ne uităm cu mare interes la ce se va întâmpla în viitor când vor dispărea aceste subvenții, mai ales aferente dobânzilor. Cu siguranță e și o parte de oportunism, dar este parte din realitatea economică”, adaugă Popescu.
De la stat, vicepreședinta UniCredit așteaptă predictibilitate legislativă și transparență și speră că rata neperformantelor la creditele cu garanții guvernamentale va rămâne foarte redusă, astfel încât statul să aibă încredere să continue aceste programe.
