Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Majorările de taxe și impozite ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 ar putea fi doar începutul creșterii fiscalității în perioada următoare. BNR menționează în repetate rânduri posibile majorări de taxe care să aducă bani la buget pentru reducerea deficitului, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară.
Astfel, deși BNR se așteaptă ca inflația să scadă la 7,5% la finele anului curent, la începutul anului viitor este așteptată o creștere mai rapidă a prețurilor, ca urmare a majorării TVA și a accizelor. Totodată, banca a revizuit prognoza de inflație pentru 2024 la 4,8%.
„S-a convenit, însă, că balanța riscurilor la adresa evoluției anticipate a inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potențial generate de modificările de impozite directe și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară”, arată BNR în minuta ședinței din 8 noiembrie, când rata cheie a fost menținută la 7% pe an.
BNR vorbește de mai mulți ani de nevoia de a reduce deficitul bugetar, care în acest an pare scăpat de sub control – deși trebuia să scadă la 4,4%, cel mai probabil va fi în jurul nivelului de 5,7% de anul trecut.
Recent, guvernatorul Isărescu a declarat, în mai multe rânduri chiar, că banca centrală va sprijini creșterile de fiscalitate care să ducă la strângerea deficitului. Mai mult, Isărescu menționează că celelalte țări europene, inclusiv cele din regiune, au încasări mai mari ca pondere în produsul intern brut.
Politica fiscală reprezintă o sursă de posibilă inflație și mai mare – un derapaj major al inflației a venit în 2010, după creșterea puternică a TVA. Banca centrală arată că „suplimentarea” măsurilor fiscal-bugetare trebuie văzută în legătura cu angajamentul de a duce deficitul bugetar la sub 3% din PIB (lucru care ar fi trebuit să se întâmple anul viitor, dar cel mai probabil nu se va întâmpla). Măsurile corective nu vor veni pe partea de salarii ale bugetarilor – BNR se așteaptă mai degrabă la creșteri de salarii la stat.
„Incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE –, dar și la implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar”, arată BNR.
Chiar în aceste zile Parlamentul, dominat de coaliția PSD-PNL, discută noua lege a pensiilor – în timpul dezbaterilor au fost aruncate din nou rate de creștere de 40%, care s-au dovedit nerealiste în anii trecuți.
În 2024 sunt patru rânduri de alegeri, care culminează în decembrie cu parlamentarele, care vor da și un nou guvern. Atât premierul social-democrat Marcel Ciolacu, cât și fostul premier Nicolae Ciucă, președintele PNL, au promis, la scurtă vreme după ce legea cu modificările de taxe a intrat în vigoare, că anul viitor nu vor fi taxe noi, dar fără să spună exact ce se va întâmpla din 2025, după ce trec alegerile.
Creșterea economică, la vale
Guvernul caută să ia mai mulți bani din economie chiar în momentul în care aceasta este pe derdeluș. Din creșterea anuală de 4-5% de anul viitor a mai rămas o fărâmă de 0,2% în trimestrul al treilea, potrivit datelor semnal de la Statistică, publicate după ședința BNR.
Banca centrală anticipa, totuși, încetinirea amplă a economiei, pe fondul scăderii consumului și ca economia să treacă la o evoluție sub potențialul estimat începând cu anul viitor.
„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare –, și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condițiile consolidării bugetare, dar și ale intensificării absorbției și utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziției ciclice a economiei spre finele anului viitor și creșterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată”, arată BNR în minută.
Cererea de consum mai mică temperează avântul inflaționist
Scăderea consumului este unul dintre factorii pe care BNR se bazează pentru reducerea inflației, mai ales a inflației de bază, pe care o vede la 9,1% la finele anului curent și la 5,2% la finele lui 2024. Alte influențe recente vin din prețurile internaționale mai mici, plafoanele guvernamentale și anul agricol bun.
„În urma analizei, s-a convenit că accelerarea descreșterii ratei anuale a inflației de bază a avut ca principale resorturi efecte de bază dezinflaționiste, corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, prioritar agroalimentare, și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază implementată în luna august, cărora li s-au alăturat influențele recoltei bogate pe plan intern. Ea reflectă însă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, pe fondul temperării cererii de consum, precum și o atenuare a impactului inflaționist al importurilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Presiune mai mică în piața muncii
Unul dintre semnele răcirii economiei este și ușoara răcire a pieței muncii: efectivul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea lunară; rata șomajului s-a diminuat doar marginal; intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea față de media trimestrului precedent; deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ.
Creșterea salariului minim și deficitul structural de forță de muncă sunt așteptate de BNR să apese în continuare pe creșterea costurilor cu salariații – la care se adaugă și eliminarea unor facilități fiscale din unele domenii.
Pe de altă parte, în sens invers sunt luate în calcul „implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară”.
