Fermierii din aceste state membre au suferit recent daune semnificative din cauza fenomenelor climatice nefavorabile.
În urma aprobării de către statele membre, propunerea Comisiei alocă 7,4 milioane EUR Bulgariei, 10,8 milioane EUR Ungariei, 4,2 milioane EUR Letoniei, 1,1 milioane EUR Lituaniei, 14,8 milioane EUR Poloniei și 11,5 milioane EUR României. Aceste țări pot completa acest sprijin al UE cu până la 200 % din fonduri naționale.
În toate cele șase state membre, înghețurile târzii, care au fost în multe cazuri urmate de grindină sau ploi abundente, au distrus o mare parte din recoltele de fructe, legume, fructe cu coajă lemnoasă și semințe.
În primăvara anului 2025, Bulgaria a văzut o vreme neobișnuită care a început cu temperaturi calde în februarie, determinând copacii fructiferi să înflorească prea devreme. Răceala și înghețul care au urmat în martie și aprilie au afectat multe culturi, în special migdalele, merele, caisele, cireșele, piersicile, perele, prunele uscate și nucile.
În Letonia, vremea caldă din aprilie a fost urmată de îngheț și ploi abundente, care au distrus pomi fructiferi, fructe de pădure și legume și culturi de semințe, cum ar fi mazărea, dovlecii și inul. Lituania a avut o problemă similară: căldura timpurie a făcut culturile să crească mai repede, dar mai târziu înghețul din aprilie și mai a deteriorat grav merele, coacăzele, fructele de pădure, cireșele, perele și prunele.
În Ungaria, înghețul din aprilie și mai a lovit aproape întreaga țară, afectând merele, caisele, cireșele, piersicile, perele și gutuile. Polonia s-a confruntat cu perioade lungi de îngheț în aprilie și mai și apoi cu furtuni puternice de grindină, care au afectat fructele de pădure, coacăzele, cireșele și castraveții. România a fost, de asemenea, afectată de înghețurile târzii care au înghețat mugurii și florile, cauzând pierderi majore în producția de fructe.
Pentru a se asigura eficacitatea acestei măsuri excepționale, este important ca beneficiarii să primească rapid sprijinul financiar de urgență. Plățile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgență acordat Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei și României trebuie efectuate înainte de 30 aprilie 2026.
În cadrul rezervei pentru agricultură, ca parte a actualei politici agricole comune (2023-2027),sunt disponibile cel puțin 450 de milioane EUR pe an pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția.
Având în vedere frecvența tot mai mare a fenomenelor climatice nefavorabile, Comisia a subliniat importanța consolidării instrumentelor de gestionare a riscurilor și a promovării utilizării lor pe scară mai largă în întreaga UE, alături de măsuri proactive de abordare a cauzelor profunde și de îmbunătățire a rezilienței fermelor pe termen mediu.
Prin cele mai recente propuneri de simplificare ale Comisiei, vor fi posibile noi plăți în caz de criză în cadrul planurilor strategice PAC pentru fermierii care se confruntă cu dezastre naturale. În propunerea sa privind următoarea PAC (2028-2034), Comisia intenționează să dubleze rezerva pentru situații de criză pentru a sprijini reziliența fermierilor europeni și a sectorului agroalimentar în fața perturbărilor pieței.
