Indicatorul de încredere în economie a rămas nemodificat la începutul lui 2024, pe fondul îmbunătățirii datelor din retail, dar al înrăutățirii ușoare a celor din celelalte sectoare.
Cererea de credit în lei de la bănci a început să-și revină pe finalul lui 2023, pe fondul unei scăderi a ratelor interbancare. Se remarcă revenirea apetitului companiilor pentru împrumuturile în monedă națională, precum și cel mai bun trimestru din an pentru stocul de împrumuturi ipotecare, afectat de creșterea mare a dobânzilor.
Ministerul Finanțelor a răscumpărat două serii de titluri care urmau să ajungă la scadență în lunile următoare cu o altă serie de obligațiuni care are scadența în octombrie 2033.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Cea mai recentă emisiune de obligațiuni în dolari pe piețele externe s-a făcut la o dobândă mai mare decât cea cerută de bănci pe piața românească pentru împrumuturile în monedă națională.