BCR a încheiat un parteneriat cu S&P Global pentru sponsorizarea variantei locale a indicelui managerilor de achiziții (Purchasing Managers' Index - PMI) din industria manufacturieră, unul dintre cei mai importanți indicatori privind evoluția condițiilor curente din economiei. România era printre puținele țări din Europa Centrală și de Est unde sondajul lunar nu era realizat.
BCR România PMI măsoară performanța industriei prelucrătoare prin evaluarea comenzilor noi plasate de populație, prin determinarea nivelului stocurilor, a capacității de producție, a livrărilor furnizorilor și a ocupării forței de muncă.
„În cele mai multe piețe, PMI este primul indicator lunar publicat. Are cea mai rapidă reprezentare a datelor curente, uneori cu câteva luni înaintea datelor oficiale”, spune Luke Thompson, șef pentru indicatorii economici și prognoze la S&P Global Market Intelligence, în cadrul conferinței de lansare a variantei pentru România.
PMI este disponibil în 45 de țări. Pe lângă varianta pentru industrie, care este acum lansată în România, mai există și variante pentru servicii, respectiv întreaga economie. Țările din regiune au de mai mulți ani acest studiu lunar.
„Ne întâlneam mereu cu investitorii și când apăreau datele PMI pentru Ungaria, Cehia, Polonia, clienți ne întrebau: ce face România? N-avem, răspundeam! Dar acum avem”, spune Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Dascălu subliniază că datele din România, cel puțin în ceea ce privește PIB, sunt adesea supuse revizuirilor mari, mai ales în ceea ce privește evoluția trimestrială. „Va fi un instrument foarte bun pentru prognoze (...) Datele sunt real time și pot ajuta la construcția bugetară, la decizia de politică monetară”, mai spune Dascălu.
Luke Thompson mai arată că pentru firme datele sunt utile pentru a vedea evoluțiile prețurilor de achiziție și vânzare, astfel încât managerii să poată negocia mai bine cu furnizorii și clienții sau își pot ajusta planurile de aprovizionare.
Industria românească continuă să scadă
În cazul României, prima citire publică arată un nivel de 47,1 puncte în februarie, în scădere față de 47,6 în ianuarie. De la începutul colectării datelor, în iulie 2023, indicele a stat mereu sub 50 de puncte. O citire sub 50 de puncte arată o deteriorare a condițiilor industriei, iar una peste 50 o deteriorare.
În 2023, industria a scăzut pentru al doilea an la rând, astfel că corelația între PMI și cifrele oficiale pare să se confirme și în cazul României.
O treime dintre respondenții la sondaj au înregistrat o scădere a volumelor de comenzi în februarie, comparativ cu aproximativ 22% care au raportat o creștere, astfel că numărul comenzilor noi plasate la producătorii din România a scăzut puternic în februarie.
„Respondenții au dat vina pe climatul economic dificil. Și comenzile noi de export au scăzut în cursul lunii, în cel mai rapid ritm din ultimele cinci luni”, se arată în primul comunicat privind PMI România.
Astfel, firmele și-au volumele de producție în februarie, prelungind astfel tendința actuală de contracție la opt luni (de la începerea colectării datelor, în iulie).
Finalizarea comenzilor vechi pentru a opta lună consecutiv a fost facilitată de o scădere susținută a cererii în industria prelucrătoare de bunuri din România. Ritmul în care a scăzut numărul comenzilor în curs a fost cel mai blând din ultimele cinci luni.
„Vestea bună este că nu se mai distrug locurile de muncă”, arată Dascălu, care subliniază însă că pasa proastă a industriei românești este generată și de situația industriei germane, care se află în recul și către care merg 23% din exporturi. Totodată, industria exportă 43% din producție, astfel că cererea externă este esențială.
„Industria prelucrătoare din România rămâne blocată în recesiune afectată de șocuri pe partea lanțurilor de aprovizionare și impozite și taxe în creștere, în contextul existenței deja a unei slăbiciuni generalizate a cererii. Din aceste motive, indicele PMI privind industria prelucrătoare a rămas la valori sub pragul neutru de 50 de la începutul perioadei analizate în iulie 2023”, arată Dascălu. El subliniază că managerii au arătat spre creșterea de taxe ca fiind un factor important pentru creșterea costurilor firmelor.
De altfel, modificările fiscale sunt văzute și de președintele Patronatelor IMM (CNIPMMR) ca fiind sursă de deteriorare a situației din industrie.
„La o lună de la intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal am văzut o scădere a PMI. Avem o descreștere a comenzilor noi”, subliniază Florin Jianu. El adaugă și că vede o medie de vârstă ridicată a antreprenorilor din industria românească și dezechilibre în ceea ce privește producția de bunuri finite față de exportul de materie brută.
CNIPMMR este partener la realizarea indicelui.
„Revenirea producției industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp și este foarte puțin probabil să se întâmple în prima jumătate a acestui an”, spune Dascălu.
BCR estimează totuși o creștere ușoară a industriei în acest an. Pe de altă parte, a revizuit recent estimarea de creștere economică de la 3,3% la 2,6%, „după o creștere sub așteptări în ultimul trimestrul al anului 2023, evoluție care a fost în linie cu evoluția trimestrială a BCR PMI”.
Varianta PMI pentru România este realizată pe un sondaj adresat către circa 400 de firme, aceleași în fiecare lună – lucru ce oferă o consistență mai mare în timp, spune Thompson. O rată de răspuns de 75% permite ca cel puțin 300 de răspunsuri să fie incluse în fiecare lună în sondaj.
