Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 7% pe an pentru a zecea ședință la rând, „în condițiile incertitudinilor ridicate”, evoluție larg anticipată de economiști înainte de anunț, care vedeau luna mai ca prima în care banca centrală va face prima mișcare.
Tonul BNR din comunicatul de presă pare unul centrat pe riscurile semnificative din economie, venite mai ales din zona fiscal-bugetară, care au impact și asupra evoluției inflației.
BNR vede o inflație în scădere, dar la un nivel mai ridicat decât anticipa în prognoza din februarie, când estimarea era că inflația va coborâi la 6,5% la finele lunii martie, la 5,7% la finele lunii iunie, apoi la 4,7% la finele anului.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt”, arată BNR (sublinierile ne aparțin).
Rata inflația a fost de 7,2% în februarie, în ușoară scădere de la 7,4% în ianuarie, dar peste nivelul de 6,6% de la finele anului trecut. BNR pune creșterea inflației pe seama unui efect de bază care a creșterii ample a prețului la curentul electric, precum și a scumpirii combustibililor și produselor din tutun, ca urmare a creșterii accizei de la 1 ianuarie și a majorării cotațiilor internaționale la petrol.
Inflația de bază a continuat să se reducă de la 8,4% în decembrie la 7,6% în februarie, ritm considerat de BNR „relativ lent”. Scăderea inflației de bază (indicator din care sunt eliminate prețurile volatile la unele alimente, cele la carburanți, precum și prețurile administrate) a venit pe fondul unui efect de bază favorabil, dar și ca urmare a scăderii cotațiilor la mărfurile agroalimentare și ca urma re plafonării adaosului comercial la produsele de bază prin intervenție guvernamentală, apreciază BNR.
Pe de altă parte, tot Guvernul a contribuit la creșterea inflației prin măsurile fiscale care au intrat în vigoare la începutul anului, la care se adaugă anticipațiile inflaționiste mai mari și efectul transferului în prețuri a creșterilor salariale, „inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum”, arată BNR.
Banca centrală subliniază riscurile venite din partea fiscală, atât în ceea ce privește măsurile recente, cât și cele potențiale. De asemenea, BNR vorbește despre creșterea salariilor, care în februarie a atins o dinamică de peste 14% pe ansamblul economiei, drept un motiv de preocupare.
„Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației continuă să decurgă totuși din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar și din evoluția cotației țițeiului.
Totodată, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuția bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare”, mai arată BNR.
Ministerul Finanțelor a încheiat ianuarie-februarie cu un deficit echivalent a circa 1,7% din PIB, când ținta pe tot anul e de 5%. Din acest motiv, analiștii estimau că BNR va păstra un ton precaut în comunicarea deciziei de azi.
În ceea ce privește creșterea accelerată a salariilor, unii economiști au vorbit chiar de noi dovezi pentru faptul că ne aflăm într-o spirală salarii prețuri, lucru de care și BNR pare să se teamă, chiar dacă nu vorbește explicit despre acest fenomen (cum a mai făcut-o în trecut).
În ceea ce privește activitatea economică, BNR subliniază contracția PIB de 0,5% din trimestrul al patrulea față de trimestrul al treilea din 2023, ceea ce face probabilă o restrângere mai pronunțată a excesului de cerere din economie.
Pe de altă parte, dinamica anuală a PIB față de trimestrul 4 din 2022 a accelerat la 3%, de la 1,9% în trimestrul precedent, pe fondul creșterii investițiilor și al consumului populației.
„Cele mai recente date și analize indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, arată BNR.
Banca centrală notează accelerarea puternică a vânzărilor cu amănuntul, în timp ce declinul producției industriale a accelerat și construcțiile au suferit o scădere amplă în termeni anuali, după șase trimestre consecutive de creștere cu două cifre.
În piața muncii, BNR notează creșterea numărului de salariați, creșterea costurilor cu forța de muncă în industrie într-un ritm accelerat, dar și creșterea ușoară a șomajului. Totodată, intențiile de angajare au crescut pentru orizontul apropiat, în timp ce deficitul de forță de muncă s-a majorat din nou.
În piața creditului, BNR notează încetinirea dinamicii creditării la început de an, la 4,9% în februarie, de la 6,4% în decembrie, în principal pe fondul scăderii ritmului creditului în valută.
BNR menționează din nou că ia în calcul deciziile marilor bănci centrale (BCE, Fed) în ceea ce privește conduita politicii monetare, dar și pe cea a băncilor centrale din regiune.
Alte riscuri, pe lângă cele fiscal-bugetare menționate, vin din mediul extern: războiul din Ucraina și din Orientul Mijlociu, evoluțiile economice europene, în principal cele din Germania.
Totodată, BNR menționează din nou importanța atragerii fondurilor europene din PNRR, care necesită însă îndeplinirea unor condiții.
