Intrarea în zona euro nu este doar o schimbare simbolică, ci deja produce efecte vizibile în economia Bulgariei: bursa crește, piața muncii atrage forță de lucru, turismul se relansează, imobiliarele se scumpesc, iar capitalul străin vine la primire, relevă datele analizate de Profit.ro.
Bursa a simțit prima
Piața de capital din Sofia a fost printre primele care au simțit efectele deciziei. Numărul investitorilor mici a crescut cu aproape 30% în ultimele luni, iar companiile listate au câștigat din încrederea pieței.
Eliminarea riscului valutar este văzută de analiști ca un pas esențial pentru creșterea evaluărilor și reducerea costurilor de finanțare, în condițiile în care adoptarea euro ar putea aduce și un upgrade de rating suveran.
Piața muncii: reîntoarceri masive și influx de străini
După ani de emigrație masivă, Bulgaria înregistrează în 2025 un record al reîntoarcerilor. Aproximativ 60.000 de cetățeni s-au întors în țară, atrași de salariile mai mari și de perspectiva stabilității pe termen lung.
În paralel, autoritățile au emis peste 23.000 de permise de muncă pentru lucrători străini doar în primul semestru al anului, iar estimările arată că cifra ar putea depăși 50.000 până la final.
Prin comparație, cea mai mare reîntoarcere în România a avut loc acum doi ani și a însumat aproximativ 55.000 de repatriați definitiv.
Turism: litoralul bulgăresc recâștigă teren
Sectorul turistic a înregistrat un salt semnificativ în vara acestui an. Numărul de vizitatori pe litoralul sudic al Mării Negre a crescut cu 15–20% față de sezonul trecut, cu o contribuție puternică a turiștilor locali.
În același timp, semnalele venite din Germania și Marea Britanie arată o revenire treptată a fluxurilor externe.
Turismul, unul dintre motoarele tradiționale ale economiei, este astfel relansat într-un moment cheie, când adoptarea euro va facilita și mai mult circulația capitalului și mobilitatea vizitatorilor.
Imobiliare: cererea împinge prețurile în sus
Pe piața imobiliară, apartamentele din perioada comunistă au intrat cel mai mult în atenția cumpărătorilor, cu prețuri în creștere pe fondul cererii ridicate.
Analizele comparative făcute de bulgari arată că Sofia rămâne însă mult mai accesibilă decât capitalele vest-europene, raportul preț/salariu fiind net mai favorabil.
Această diferență alimentează interesul investitorilor regionali și explică dinamica tranzacțiilor.
Investiții externe: Grecia își crește participarea la economia Bulgariei cu peste 460%
Încrederea investitorilor străini este confirmată și de statistici. Investițiile grecești în Bulgaria au crescut cu peste 466% în 2025, pe măsură ce apropierea de zona euro a fost percepută drept garanție de stabilitate și predictibilitate.
Alte fluxuri de capital sunt așteptate să urmeze, odată cu integrarea completă în zona euro.
De notat că grecii au urcat în urma investițiilor doar pe locul al treilea, cel mai mult capital venind în Bulgaria din Austria și Belgia.
Cum a ajuns Bulgaria la Euro, criza din anii '90
Anii ’90 în Bulgaria au fost marcați de o tranziție dureroasă de la economia centralizată la economia de piață, marcată de o criză financiară severă în 1996–1997.
În acei ani, țara a traversat o criză de hiperinflație care a prăbușit băncile și a distrus încrederea populației în moneda națională.
Răspunsul a fost instituirea consiliului monetar, în iulie 1997, prin care leva a fost ancorată de marca germană și ulterior de euro.
Regimul a impus o disciplină bugetară strictă, fără deficite bugetare, blocând astfel finanțarea deficitelor prin emisiune monetară.
Păstrarea finanțării publice în zona de deficit zero sau excedent a însemnat investiții reduse ale statului și ratarea unor perioade de creștere globală, odată cu expunerea economiei la suferințe în timpul crizelor.
Per total, a fost o frână pentru dezvoltare, în ideea păstrării stabilității financiare.
Această disciplină a fost păstrată timp de aproape trei decenii și a permis intrarea în ERM II în 2020, pas decisiv spre euro.
În ultimii ani Bulgaria s-a păstrat lejer în țintele din Tratatul de Aderare la UE, cu deficit bugetar de sub 3% din PIB și datorie publică de doar 24% din PIB, față de limita de 60%, pe care o frizează în prezent România.
România: Euro e un obiectiv mereu amânat
Spre deosebire de Bulgaria, România nu a intrat încă în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II) și nu are o dată oficială pentru adoptarea monedei unice. Țintele anunțate au fost împinse constant în viitor:
2007 - 2011
În momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, fusese prevăzut că România să participe la ERM II începând din 2010-2012.
2011 – 2015
România își fixase obiectivul de a adopta euro în 2015, însă FMI a catalogat ținta drept „foarte ambițioasă”. Termenul a picat.
2014–2015
Programul de Convergență anunța ca dată anul 2019. BNR a renunțat însă oficial la această țintă în 2015, considerând-o nerealistă.
2018 – 2024
Guvernul a adoptat anul 2024 ca obiectiv oficial de aderare, dar acesta nu a mai fost respectat.
2021–2023
Autoritățile au început să vorbească despre un orizont mult mai îndepărtat, plasând ținta între 2027 și 2030. Între timp, România nici nu a intrat în mecanismul ERM II.
2024–2025
Comisia Europeană și BCE au confirmat că România nu îndeplinește criteriile de convergență, iar calendarul a rămas complet incert.
