Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
BNR a menținut timp de nouă ședințe consecutive rata cheie la 7% pe an, nivel stabilit în ianuarie 2023, și analiștii se așteaptă să facă același lucru și în 4 aprilie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economiștii cred că inflația încă ridicată, cea mai mare din regiune, e argument pentru ca BNR să aștepte până la ședința din mai pentru a face prima mișcare din actualul ciclu monetar, dar mai arată și că banca centrală a început o relaxare monetară în urmă cu mai bine de un an, când a permis o lichiditate nesterilizată mare în sectorul bancar.
BNR umblă după inflație
Oficialii băncii centrale ar putea păstra un ton care să favorizeze o politică monetară mai restrictivă, ca urmare a inflației peste așteptări la începutul acestui an, a consumului în revenire și a derapajului fiscal făcut oficial de ultima execuție bugetară (cel mai mare deficit la 2 luni din istorie), toate acestea în condițiile în care și cotațiile petrolului sunt în creștere, arată economiștii ING Bank, într-un raport semnat de Valentin Tătaru, Ștefan Posea și Frantisek Taborsky.
ING se așteaptă ca inflația să coboare la 6,7% în martie, date ce urmează să fie publicate pe 11 aprilie, de la 7,2% în februarie, pe fondul unor scumpiri mai reduse ale alimentelor. Această evoluție ar fi în ton cu condiția pusă de guvernatorului Mugur Isărescu, care spunea că banca centrală va veni cu prima scădere a ratei cheie după ce vede două luni de scădere a inflației, după creșterea relativ abruptă din ianuarie de 6,6% la 7,4%, generată în principal de creșterile de taxe.
Imediat după ședința BNR din 13 mai, a doua zi, Statistica va publica datele de inflație pe aprilie, astfel că banca centrală ar putea avea o idee cu privire la tendința prețurilor din această primăvară – la ședința din mai BNR va aproba și noul raport de inflație.
Derapajul fiscal complică calculele
„BNR va păstra cel mai probabil un ton precaut în ceea ce privește evoluția ratei cheie pentru restul anului. Acum că derapajul fiscal este oficial, cu siguranță va fi în topul agendei oficialilor băncii centrale, mai ales că sunt incertitudini cu privire la modul cum ar putea fi redus deficitul în perioada următoare. Creșterile suplimentare de taxe, creșterea salariilor, creșterea prețurilor la petrol și evoluțiile geopolitice vor fi cel mai probabil printre cauzele unor riscuri în creștere a inflației pe termen lung”, arată economiștii ING.
Deficitul bugetar a fost de 29 de miliarde de lei în ianuarie-februarie, ceea ce reprezintă circa 1,7% din PIB, ceea ce pune serios în pericol ținta Guvernului de 5% pentru întreg anul, aflată oricum mult peste limita Maastricht de 3%.
Prima reducere a ratei cheie va fi în mai, arată ING, urmată de alte mici scăderi până la un nivel de 6% la finele lui 2024. Dar anul e marcat de imprevizibilitate.
„Întreruperile ciclului de reducere a ratelor vor fi cel mai probabil dependente de date, mai ales că ingredientele pentru o inflație încăpățânată sunt încă acolo, iar banca va dori să ajusteze nivelul de restrictivitate a politicilor în următoarele trimestre, pentru a fi sigură că acestea nu devin prea laxe prea devreme”, arată economiștii ING.
Polonia rămâne un reper pentru BNR, arată analiștii ING, care nu se așteaptă ca dobânda la lei, care este în mod efectiv 6% (dobânda facilității de depozit), să scadă sub cea la zlot, care e 5,75%.
UniCredit Bank se așteaptă, de asemenea, ca BNR să păstreze rata cheie în ședința de joi, citând condițiile puse de Isărescu privind cele două scăderi consecutive ale inflație anuale. Banca anticipează apoi o scădere a inflației la circa 6% până în aprilie și în ședința din mai vede prima scădere a ratei cheie, la 6,75%.
„Ne așteptăm la încă trei reduceri de dobândă în acest an, la 6%. Aceste reduceri de rate doar ar fixa relaxarea care a avut loc ca urmare a cantității mari de lichiditate în exces de pe piața interbancară care nu a fost sterilizată”, scrie Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit.
Banca italiană a avertizat recent că taxele și impozitele vor crește în România după alegerile parlamentare din decembrie, în condițiile deficitului bugetar ridicat.
Spirala salarii-prețuri
Banca Comercială Română vede rata cheie menținută la 7% în ședința din aprilie și anticipează, de asemenea, o primă reducere la ședința din mai. Rata ar urma să scadă până la 5,75% la finele anului.
Creșterea prețurilor mărfurilor pune presiune pe termen scurt pe creșterea inflației, anticipează economiștii BCR, care se așteaptă ca rata anuală să fie peste nivelul de 6,5% prognozat de BNR pentru finele lunii martie.
Pe de altă parte, inflația de bază, care este mai atent urmărită de banca centrală, a scăzut de la 8,25% în ianuarie la 7,6% în februarie și ar putea ajunge la nivelul de 7% anticipat de BNR pentru finele lunii martie – din calculul inflației de bază sunt excluse prețurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) și cele administrate, ceea ce ar oferi o reprezentare mai bună a dinamicii prețurilor în raport cu politica monetară. Însă, BCR are o notă importantă, în contextul creșterii salariilor – care au avut o dinamică anuală de 14,2% în ianuarie:
„Decelerarea inflației de bază a fost generată exclusiv de componenta alimentară, în timp ce dinamica pe componenta de servicii și produse nealimentare a rămas practic plată în ultimele patru luni. Aceasta este încă o dovadă a spiralei salarii prețuri”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Unii dintre membrii conducerii BNR au vorbit, în minutele publicate de bancă, de o posibilă spirală salarii-prețuri, în care creșterea salariilor (în general peste productivitate) alimentează o creștere a prețurilor, care la rândul ei duce la revendicări salariale mai mari șamd. Ultima mențiune a fost însă în ședința din iulie 2022.
Dascălu subliniază că BNR, prin excesul de lichiditate record din piața interbancară (medie zilnică de 60,7 miliarde de lei în ianuarie, 47,1 miliarde de lei în februarie), a permis o relaxare notabilă a condițiilor financiare, ceea ce a făcut din rata facilității de depozit dobânda relevantă și a dus la scăderea cu circa 1 punct procentual a dobânzilor la creditele noi pentru firme și consumatori începând cu ianuarie 2023.
