Autori

Comisarul ANPC Dumitru Manțu a amendat cinci dintre băncile care au acordat credite în franci elvețieni și a dispus remedierea situației debitorilor printr-o soluție inedită: calcularea ratelor nu la cursul actual ci la cel istoric al francului în raport cu... euro. Ratele, exprimate în lei, ar scădea cu câteva zeci de procente și consumatorii ar urma să beneficieze de rambursarea unor sume, în cazul în care măsurile vor fi menținute de instanțe.

Cele cinci bănci, printre cele mai mari din România, controlate de comisarul ANPC Dumitru Manțu au utilizat, înainte de 2010, prevederi privind variația dobânzilor care nu s-au legat de indici de piață, ci de faimoasa „politică a băncii”. În aproape toate cazurile, băncile au majorat dobânzile clienților, deși ratele interbancare au scăzut, ceea ce a dat o dublă lovitură debitorilor, după deprecierea leului. Clienții ar putea beneficia de rambursarea unor sume, în cazul în care contravențiile vor fi menținute de instanțe.

Comisarul Dumitru Manțu acuză conducerea instituției la care lucrează că ascunde rezultatele unei anchete tematice de mare amploare în sectorul bancar, începută în vara lui 2023. Manțu s-a ocupat de 5 dintre cele mai mari bănci din anchetă și face publice contravențiile care vizează credite cu dobânzi majorate sau acordate în franci elvețieni, precum și măsurile de remediere, alături de acuzații că instituția este utilizată de șefi pentru imaginea personală și de partid.

Banca Națională a României a ținut dobânzile prea jos în raport cu rata naturală a dobânzii în deceniul care a precedat puseul inflaționist curent. Acum, dobânzile sunt însă prea ridicate. Totodată, ca urmare a diferențialului de inflație față de zona euro, leul este supraapreciat în termeni reali.

Guvernul discută o ordonanță de urgență prin care vrea să aducă modificări la legislația creditării, după ce Comisia Europeană a găsit o transpunere neconformă a unei directive europene. Modificările vizează autorizarea brokerilor de credite și a dezvoltatorilor imobiliari din alte țări europene.

Situația fiscală a României s-a deteriorat anul trecut, cu un deficit record după anul pandemiei, și un nivel al cheltuielilor rigide care s-a apropiat la 90% din venituri. Măsurile anunțate până acum pentru consolidarea fiscală par insuficiente, arată economiștii Băncii Comerciale Române. Ei se așteaptă ca partidele de guvernare să anunțe noi măsuri pentru creșterea veniturilor după alegerile prezidențiale, astfel încât să evite o posibilă scădere a ratingului suveran în toamnă.

Rezervele valutare administrat de Banca Națională a României au scăzut cu 1,3 miliarde de euro în ianuarie, la cel mai redus nivel din ultimul an.

Indicele managerilor de achiziții pentru industria manufacturieră românească a înregistrat cel mai redus nivel istoric în ianuarie, pe fondul scăderii abrupte a producției. Firmele și analiștii se așteaptă însă la o ușoară creștere a industriei în acest an, după doi ani consecutivi de contracție, pe fondul revenirii cererii de export.

Guvernul se așteaptă la o creștere a veniturilor de taxa specială pe bănci, introdusă în 2024, după ce încasările au depășit estimările inițiale. Mai mult, bugetul pe 2025 prevede și o creștere a încasărilor din impozitul pe profit plătit de bănci.

Guvernul și-a propus să obțină de la Banca Națională a României o sumă în creștere de aproape patru ori față de cea din 2023 și cu aproape jumătate peste execuția preliminară de anul trecut. Ținta pare una ambițioasă, în contextul scăderii randamentelor globale și al încetinirii creșterii rezervelor valutare.