Autori

Banca Națională a României a revizuit de la 3,5% la 3,8% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, pe fondul unor scumpiri neanticipate ale unor componente din coșul de consum și a unei evoluții mai nefavorabile a inflației de bază. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că România nu mai are cea mai mare inflație din UE, dar dobânzile au rămas ridicate ca urmare a situației politice interne și a deficitelor gemene. Pe de altă parte, economia intră într-o perioadă de deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale recente, ceea ce ar trebui să ajute inflația.

Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile în ședința de politică monetară, în linie cu așteptările analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să se mențină mai ridicată decât în proiecția anterioară. Politica fiscală este menționată de banca centrală între sursele de incertitudini, alături de dinamica salariilor, prețurile la energie și alimente sau incertitudinile externe.

Rata anuală a inflației a coborât de la 5,1% la 5% în ianuarie. Inflația lunară a accelerat însă, pe fondul scumpirii unor alimente și mai ales a gazelor, combustibililor și a unor servicii.

Creșterea economică a României a fost de doar 0,9% anul trecut, mult sub estimările inițiale, arată datele semnal de la Statistică.

Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină dobânzile la nivelurile curente, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și incertitudinile fiscale.

Soluționarea alternativă a litigiilor bancare a avut cel mai bun an de la introducerea acestui sistem în 2016, cu aproape 1.000 de negocieri încheiate cu succes între bănci și consumatori.

Deficitul de cont curent s-a deteriorat cu peste un sfert ca volum în 2024, ponderea acestuia depășind 8% din PIB, una dintre cele mai ridicate din punct de vedere istoric. Totodată, investițiile străine directe, care reprezintă cea mai bună finanțare a deficitului extern, au scăzut ca volum, în timp ce datoria externă a continuat să urce, pe fondul împrumuturilor statului.

UniCredit Bank și-a redus profitul în România cu aproape 13% în 2024 comparativ cu anul precedent, pe fondul scăderii veniturilor din tranzacționare și, mai ales, al creșterii costurilor operaționale, a cheltuielilor cu taxa bancară și cu integrarea, în contextul achiziției Alpha Bank.

Ordonanța "trenuleț", contestată vehement atât de reprezentanții patronatelor, cât și de cei ai sindicatelor, a fost în schimb "super-așteptată" de către investitorii externi, explică Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei Statului. Costurile de împrumut ale României au început să bată înapoi în ultimele săptămâni, după un vârf în care randamentele au sărit de 8%, însă încrederea investitorilor va fi menținută doar dacă statul se va ține de reducerea deficitului, spune Nanu la Maratonul Stabilitatea Economică organizat de Profit.ro TV. Guvernul are nevoie în continuare de multe împrumuturi și vrea să reducă din dependența de împrumuturile externe.

Românii au crescut substanțial cheltuielile cu cumpărăturile în 2024, în condițiile în care veniturile au crescut cu două cifre și chiar cu o cincime în rândul bugetarilor. Turbulențele politice au afectat însă vânzările pe finele anului.