Rata inflației a evoluat în octombrie peste așteptările pieței și economiștii revizuiesc deja în creștere prognozele pentru acest an, dar și pentru următorul. Inflația se dovedește deosebit de persistentă, ceea ce ar putea întârzia reducerea dobânzilor de către BNR.
Inflația anuală a crescut în octombrie la 4,67%, de la 4,62% în luna precedentă. Deși creșterea este una nesemnificativă, analiștii se așteptau de fapt la o menținere a ratei anuale.
Mai mult, inflația lunară s-a dublat față de septembrie la 0,62%, trasă în sus special de prețurile la alimente, și a ajuns la al doilea cel mai ridicat ritm din acest an, după cel din februarie.
Seceta își face simțite efectele
„Condițiile meteorologice severe continuă să exercite presiune în creștere asupra prețurilor la alimente, prețurile legumelor înregistrând a treia lună consecutivă de creștere, cu un avans lunar de peste 2%, iar prețurile la fructe înregistrând a doua lună consecutivă, cu o creștere de aproximativ 3%. Prețurile combustibililor au crescut, de asemenea, puțin mai repede decât ne-am anticipat”, scrie Vlad Ioniță, analist la departamentul de cercetare economică al BCR.
BCR revizuiește prognoza de inflație pentru acest an de la 4,5% la 4,9%. Ieri, BNR a anunțat de asemenea că revizuiește prognoza de la 4% la 4,9%, citând de asemenea efectele secetei asupra prețurilor la alimente, dar și impactul creșterii salariilor asupra costurilor firmelor, transpuse de acestea în prețuri.
„Anticipăm că efectele anului agricol prost vor continua să se simtă și prețurile alimentelor vor continua să fie principalul risc inflaționist pe finalul acestui an”, adaugă Ioniță.
„Impactul secetei din acest an devine din ce în ce mai vizibil”, consideră economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
„Cei mai mulți factori indică spre o creștere potențial mai ridicată a prețurilor. Ne așteptăm ca seceta din acest an să continue să afecteze prețurile alimentelor în această iarnă”, adaugă economiștii ING.
Prețurile serviciilor cresc, alimentate de presiunile pe salarii
În timp ce alimentele s-au scumpit cu 0,75% în termeni lunari, produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,53%, mai ales ca urmare a scumpirii combustibililor, în timp ce prețurile serviciilor s-au majorat cu 0,59%.
Creșterea prețurilor alimentelor a accelerat în termeni anuali la 4,75% (+2 puncte de bază), în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,45% (+15 puncte de bază). În cazul serviciilor, deși inflația a încetinit la 7,66% (-16 puncte de bază), analiștii ING consideră că această rămâne la niveluri „încăpățânat de ridicate”.
Vlad Ioniță consideră că și inflația de bază, din care sunt excluse prețurile volatile, administrate, tutunul și alcoolul, arată că presiunile inflaționiste rămân persistente, în condițiile în care rata CORE2 ajustat a rămas la 5,6% în octombrie. „Ne menținem proiecția că inflația de bază se va menține peste nivelul inflației headline pe întregul orizon de prognoză”.
ING avertizează cu privire la alte surse care vor alimenta inflația în perioada următoare și revizuiește prognoza pentru acest an de la 4,2% la 5% și de la 4,1% la 4,4% pentru anul viitor.
„Creșterea salariilor va continua să alimenteze componenta de cost fix a furnizorilor de servicii, acționând ca o frână pentru procesul de dezinflație a acestei categorii”, cred economiștii ING.
Dinamica salarială s-a menținut la circa 14% pe an în septembrie, ceea ce înseamnă o creștere reală a salariilor de circa 8%.
Tarifele lui Trump și decizia CCR
„Mai mult, Curtea Constituțională a decis recent că o taxă excepțională pentru producătorii de energie este neconstituțională, ceea ce ar putea reprezenta un risc pentru capacitatea guvernului de a subvenționa facturile de energie ale consumatorilor în viitor. Nu în ultimul rând, incertitudinea cu privire la potențialele măsuri protecționiste comerciale față de Europa, care decurg din victoria republicană în SUA, adaugă riscuri externe suplimentare”, continuă Tătaru și Posea.
Ce înseamnă inflația mai mare pentru dobânzi? BNR așteaptă noile taxe
După ce a redus dobânda cheie în iulie și august cu câte 0,25 puncte procentuale, de la 7% la 6,5%, BNR a luat o pauză la ședințele din octombrie și noiembrie.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara că dobânzile vor scădea, pentru că inflația merge în jos, dar că politica monetară depinde acum de cea fiscală, adică de ce măsuri vor fi luate la anul pentru scăderea deficitului bugetar.
„Perspectivele inflației pentru 2025 sunt încețoșate de posibilele măsuri de consolidare fiscală care ar trebui să fie adoptate de guvern pentru a aborda deficitul fiscal mare. De exemplu, o creștere a impozitelor indirecte este pro-inflaționistă, în timp ce o ajustare fiscală prin impozite directe ajută la scăderea inflației”, explică Vlad Ioniță.
Isărescu a amintit, în conferința de presă, că precedenta ajustare fiscală s-a făcut prin creșterea taxei pe valoarea adăugată, un impozit indirect, și că orice majorare a TVA are efecte inflaționiste. Unii analiști, precum cei ai UniCredit Bank, consideră că majorarea TVA ar putea fi una dintre măsurile la care viitorul guvern care va rezulta după alegeri va apela.
Pe baza cadrului fiscal actual, BCR menține prognoza de inflație la 3,7% pentru finele anului viitor. BNR a majorat ușor, de la 3,4% la 3,5% prognoza pentru 2025, cu menținea că aceasta nu ia în calcul măsurile fiscale de urmează să fie anunțate.
Economiștii ING consideră că datele recente de inflație și traiectoria viitoare adaugă riscuri ca dobânzile să rămână mai ridicate anul viitor. Ei subliniază de asemenea declarațiile lui Isărescu, care în opinia lor a sugerat că nu va mai urma o reducere a dobânzilor până ce nu este adoptat un plan clar de corecție fiscală.
„Nu ne ajustăm încă estimarea că BNR va tăia dobânzile cu 1 punct procentual anul viitor, dar luăm în calcul că au crescut riscurile ca reducerea ratelor să se amâne pentru al doilea sau chiar al treilea trimestru”, arată Tătaru și Posea.
Creșterea economică slabă a României, pe fondul unei perspective sumbre pentru zona euro, reprezintă un argument pentru o reducere a dobânzilor, mai ales dacă dinamica PIB scade sub potențial.
„Aceste condiții ar putea justifica reduceri mai semnificative de dobânzi în a doua parte a anului, cu condiția unei clarități mai mari a inflației și politicilor fiscale până atunci”, arată economiștii ING.
Alegerile prezidențiale au loc pe 24 noiembrie și 8 decembrie. Alegerile parlamentare au loc pe 1 decembrie, între cele două tururi ale prezidențialelor. Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 15 ianuarie 2025.
