Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că urmează o perioadă de corecție fiscal-bugetară, care trebuie făcută după un plan credibil și coerent, necesară în condițiile în care deficitul bugetar și cel de cont curent ajung anul acesta la circa 8% din PIB. În fața partenerilor externi afișăm un „grad de neputință”, pentru că în fiecare an este proiectată o scădere a deficitului, care în cele din urmă crește. În funcție de ce măsuri vor fi luate de la anul, BNR va decide ce va face cu dobânzile.
„Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă!”, spune Isărescu. „Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice, care se duc și în plan social și politic”.
Isărescu spune că deficitul extern derivă din deficitul bugetar, prognozat să ajungă la 8% din produsul intern brut în acest an, deși în bugetul inițial se prevedea un deficit de 5% din PIB, față de unul de 6,6% în 2023 și de 6,3% în 2022.
„S-ar putea să avem probleme de anii ‘90”
„În momentul în care ai un deficit public, ce facem? Ne permitem să creăm o criză majoră, să nu putem să-l finanțăm? S-ar putea să avem probleme din anii 90”, atrage atenția Isărescu, care completează că la acel moment datoria publică era foarte mică și nici deficitul bugetar nu era unul mare, la circa 3% din PIB și totuși nu se găsea finanțare de 200 de milioane de dolari.
Isărescu vorbește despre o reducere nedureroasă a deficitului - o dietă sănătoasă
După alegeri, noul guvern trebuie să vină cu un program care să ducă la reducerea deficitului fiscal. Isărescu subliniază însă că această scădere se va face treptat.
„Ne așteptăm la un program de corecție coerent, bineînțeles, cu sprijin politic puternic, pentru că orice corecție, orice ajustare, înseamnă pe undeva o strângere a curelei, să reduci deficitul extern, deficitul public, înseamnă să adaptezi consumul intern la nivelul producției.
Pe de altă parte, știm foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă, se poate concepe și o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă, să mă exprim așa, și atunci și durerea este mai mică și efectul este mai bun. Acest mix de politici fiscal-bugetare și de venituri îl așteptăm. Și în funcție de el vom defini politica monetară. Pentru că combinație politică monetară-politică fiscală nu se discută la general... dacă ai politica fiscală mai relaxată, întărești politica monetară”.
Nivelul dobânzilor depinde de măsurile fiscale
Guvernatorul spune în mai multe rânduri că de forma ajustării fiscale depinde și evoluția politicii monetare, adică nivelul dobânzilor.
„Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului pot să ducă prețurile în sus. Cum ar fi să reducem dobânda acum ca imediat prețurile să se ducă în sus?! Trebuie să așteptăm acel pachet, acele măsuri de corecție, să ne putem adapta la ele. Cu inflația mergând în jos, și este clar că merge în jos, e clar că dobânzile se vor duce în jos”, spune Isărescu, care nu oferă însă o estimare pentru momentul în care va fi reluată reducerea dobânzii cheie - "Când? Când inflația va merge în jos într-o manieră sustenabilă"
Amintiri cu creșterea TVA
Întrebat ce efecte ar avea majorarea TVA, Isărescu aduce aminte că și ajustarea cealaltă, de după criza financiară globală, s-a făcut pe baza creșterii TVA de la 19% la 24%, în timpul guvernului PDL, condus de Emil Boc. ”Până la urmă s-a ajuns la TVA. Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat”.
Isărescu atrage atenția că în perioada următoare nu vor mai putea avea loc creșteri salariale similare celor de acum – salariul mediu net a crescut cu 14% în august față de anul anterior, tras în sus mai ales de creșterile de salarii din domeniul bugetar, de circa 20%.
„8% este deja un deficit extern foarte mare. Țara poate să trăiască, dar mai chinuit sau mult mai chinuit, cu deficite externe de asemenea natură. Pe de altă parte, noi putem să concepem – ne refer la noi, românii – un program de ajustare care să fie treptată. Am văzut că este parte a proiectului - ajustarea de 0,7% pe an, am văzut, e ceva mai mică decât creșterea economică, undeva la 2% pe an, care să se poată îmbina la nivel global cu o evitare a scăderii nivelului de trai. Dar nu cu creșteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale. Aia nu se mai poate face!”
Inflația vinde de la deficit și creșterile de salarii
Deficitul fiscal mare explică și cea mai mare inflație și cele mai mari dobânzi din UE, spune Isărescu, întrebat cum se explică poziția slabă a României în acest clasament.
„Le explicăm foarte bine, ne uităm la deficitele publice, care sunt cele mai mari din Europa, și la creșterile salariale, care sunt cele mai mari din Europa. Nu găsiți nicăieri deficit de peste 8%. Nu problema deficitului ca atare este foarte acută, cât dinamica lui - că vorbim mereu de scădere deficitului, dar el crește - și mărimea deficitului. Și dacă le punem față în față, nu ne miră că avem inflație ceva mai mare decât alte țări din Europa", spune Isărescu. "Situația fiscal-bugetară, creșterile de venituri și pe de altă parte inflația”.
Piețele se uită la cât suntem de serioși, crede Isărescu
Datoria publică este prognozată să se mărească puternic în următorii ani și să atingă 60% din PIB, în creștere abruptă de la nivelul de 35% din PIB de dinainte de pandemie, respectiv cel curent de circa 52% din PIB.
„Nici nu se poate altfel, atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Și noi o să avem”, explică Isărescu, care adaugă că singurul scenariu în care nu ar crește atât de puternic datoria publică ar fi acela în care deficitul s-ar reduce foarte drastic, de la 8% la 3%, într-un timp scurt, „dar asta ar însemna o recesiune cruntă în România”.
E deficitul mare de la investițiile mari, cum zice Ciolacu?
Întrebat dacă este de acord cu declarațiile premierului Marcel Ciolacu, că deficitul bugetar mare s-a făcut pentru finanțarea investițiilor publice, Isărescu nu-l contrazice, dar spune că problema cheltuielilor mari a fost pasată de la un guvern la altul și arătăm neserioși în fața partenerilor externi.
„Nu-l contrazic pe domnul premier al României, așa este, investițiile au contribuit la deficitul public, dar problema este dinamica și mărimea deficitului. Și nu e de ieri de astăzi. Cred că a mișca problema de la un guvern la altul nu e cea mai fericită abordare, dar asta este politica, noi nu ne putem băga în politică. Adică evităm pe cât este posibil ca această instituție să intre în dezbaterea electorală. Dar dinamica deficitului public și mai ales, să spun așa, afișarea unui grad de neputință din partea țării – domne’, anunțăm că micșorăm deficitul, dar el de fapt se majorează -, asta contează foarte mult! Contează chiar mai mult decât că datoria publică ajunge la 60%. Când de antrenăm într-o micșorare a deficitului public, apoi ea trebuie să aibă o anumită cadență ca să își păstreze credibilitatea. Pentru o perioadă electorală cred că am vorbit chiar mult!”, conchide Isărescu.
Guvernatorul arată, în prezentarea raportului de inflație, că "investițiile au păstrat o dinamică pozitivă, dar în scădere", consumul fiind cel care a determinat creșterea economică, dar care a antrenat și creșterea importurilor, în condițiile în care cererea suplimentară nu a fost acoperită de producția internă.
BNR a majorat de la 4% la 4,9% prognoza de inflație pentru finele acestui an și se așteaptă ca traiectoria acesteia să fie mai fluctuantă anul viitor. Pe de altă parte, prognoza nu ia în calcul noile măsuri fiscale, care ar urma să fie anunțate după alegeri.
