Randamentele la titlurile de stat românești au crescut abrupt în ultimele zile, pe fondul deteriorării situației fiscale, în contextul alegerilor care vor da noul președinte și noul Parlament. România a ajuns să se împrumute cel mai scump din regiune, depășind Ungaria, indică datele Profit.ro.
Analiștii se așteaptă la măsuri de reducere a deficitului bugetar pentru anul viitor.
Randamentele la titlurile în lei pe 10 ani au depășit nivelul de 7% la finele săptămânii trecute și s-au menținut peste acest prag și în această săptămână, fiind în creștere cu peste 30 de puncte de bază în ultima lună și cu peste 40 de puncte de bază față de începutul lunii octombrie.
Este cel mai ridicat nivel al dobânzilor din ultimul an.
„Piața de obligațiuni din Europa Centrală a fost relativ calmă în ultima lună, cu o excepție - România”, scriu analiștii Erste Bank.
În regiune, Cehia se împrumută cu circa 4%, Polonia cu 5,6%, Croația și Slovacia cu circa 3,2% și Ungaria cu sub 6,5%. Până de curând, Ungaria plătea dobânzi mai mari decât cele ale României.
„În contextul în care randamentele la titlurile pe 10 ani abia s-au mișcat în această săptămână în ECE (și chiar au scăzut ușor în Ungaria), curba ROMGB (randamentelor la titlurile în lei) a crescut”, adaugă analiștii Erste.
Ca răspuns imediat la creșterea dobânzilor, deși are nevoie să ruleze în continuarea împrumuturi în piața internă, Ministerul Finanțelor a respins la licitația de luni toate ofertele băncilor.
„Datele dezamăgitoare privind creșterea economică ar cere în mod normal dobânzi și randamente mai mici în România, dar incertitudinile din jurul perspectivelor fiscale și măsurile de consolidare au apăsat asupra obligațiunilor românești”, arată Erste.
Creșterea economică pe primele trei trimestre a fost de 0,9%, mult sub așteptările piețelor. BCR (Erste) a revizuit prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,9% la 0,8%. ING Bank arată de asemenea că ar putea reduce prognoza de 1,3%.
Deficitul bugetar la 10 luni a atins 6,2% din PIB și are putea depăși chiar și noul reper de 8% din PIB al Guvernului PSD-PNL, promovat în discuțiile cu Comisia Europeană imediat după rectificarea bugetară cu un deficit de 6,9% din PIB, comparativ cu unul inițial de 5%.
Recent, BNR a semnalizat că ia o pauză cu reducerea dobânzii cheie, până la ce noul guvern ce va rezulta după alegerile parlamentare va veni cu un plan „credibil” și „coerent” privind reducerea deficitului fiscal.
Economiștii se așteaptă ca balanța bugetară să fie ameliorată prin creșteri de taxe, inclusiv prin majorarea TVA, deși premierul Marcel Ciolacu (totodată candidat la prezidențiale din partea PSD) a susținut că exclude o majorare a TVA și a taxelor în general.
Analiștii bancari se așteaptă ca, în mare, următorul guvern ce va rezulta după alegerile parlamentare din 1 decembrie să fie format tot de PSD și PNL, cu posibil sprijin din partea UDMR.
Salariile bugetarilor au crescut în anul electoral 2024 cu circa 20%, iar din toamnă au fost majorate și pensiile. Cererea de consum a fost puternică în acest an și a alimentat inflația, potrivit BNR, care a majorat prognoza pentru acest an și pentru următorul. Economiștii au majorat de asemenea prognozele de inflație.
Cursul de schimb a rămas stabil în intervalul 4,97-4,98 lei/euro. ING Bank se așteaptă ca BNR să favorizeze menținerea acestui nivel, în contextul inflației încă ridicate și a potențialelor creșteri ale facturilor la energie de anul viitor.
„Declinul lichidității în exces din piața interbancară este un potențial indiciu al ofertele oficiale pentru acomodarea presiunilor pe curs. Derapajul fiscal vizibil, creșterea persistentă a salariilor și inflația încăpățânată din servici reclamă o BNR precaută cu presiunile pe prețuri.”, arată o analiză ING Bank România.
Excesul de lichiditate s-a redus abrupt în octombrie, cu peste 12 miliarde de lei, și a ajuns la cel mai mic nivel din ultimele 14 luni. Acest excedent pune presiune pe alinierea dobânzilor din piață la rata facilității de depozit și reprezintă resurse la disponibilitatea băncilor care pot merge inclusiv către achiziția de titluri de stat.
„Ne așteptăm ca BNR să mențină un control strict al cursul de schimb până la clarificarea perspecitvei fiscale și a celei privind inflația”, adaugă economiștii ING.
Ponderea investitorilor străini în piața de obligațiuni românești a ajuns la peste un sfert (în creștere cu peste 10 puncte procentuale), ceea ce în vremurile bune ajută la scăderea randamentelor, prin competiție, dar în vremurile turbulente poate duce la vânzări rapide ale deținătorilor străini, cu efecte negative precum creșterea dobânzilor și a cursului de schimb.
Datoria publică era de aproape 53% din PIB la finele lunii august și este așteptată să treacă de 60% în următorii ani, în condițiile în care ponderea în PIB a deficitului bugetar se va menține peste rata de creștere economică.
Guvernul a împrumutat în primele 10 luni din acest an 215 miliarde de lei, dar mai are nevoie de cel puțin încă 20 de miliarde de lei.
