Banca Națională a României insistă tot mai mult asupra presiunii puse de creșterea accelerată a salariilor pe inflație. Creșterea veniturilor a dus și la accelerarea consumului, care a debalansat comerțul extern și a dus la căscarea deficitului de cont curent, considerat de bancă o „vulnerabilitate majoră”. Noua conducere a BNR se apleacă mai puțin asupra sursei deficitului extern, adică deficitul bugetar. Pentru anul viitor așteaptă o accelerare moderată a creșterii economice, după un 2024 slab, bazată în primul rând pe consum.
BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% în ședința din 8 octombrie, prima a noii conduceri. În minuta motivării acestei decizii, banca reia multe dintre temele recente, dar accentuează câteva lucruri, pornind de la faptul că banca a revizuit în creștere de la 4% la 4,9% prognoza de inflație pentru acest an și de la 3,4% la 3,5% pentru următorul.
Accent pe creșterea salariilor
În primul rând, BNR insistă pe efectele creșterii accelerate a salariilor din ultima perioadă, care determină în parte și creșterea inflației, fie prin creșterea costurilor salariale ale firmelor, fie prin cererea ridicată de consum.
Scrie BNR că acțiunile dezinflaționiste au fost atenuate de efecte statistice nefavorabil în ceea ce privește alimentele procesate, preturile agroalimentare, „precum și de costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”.
Banca constată că tensiunile ridicate din piața muncii au o ușoară tendință de atenuare, pe fondul stagnării efectivului salariaților din economie și a creșterii ratei șomajului față de vară de la 5,1% la 5,5%, în timp ce intențiile de angajare s-au redus abrupt pe orizontul scurt de timp. Cu toate acestea, BNR subliniază creșterea accelerată a salariilor ca fiind preocupantă.
„Ritmul creșterii salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evidențiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 16,8% în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum și dinamica similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care a urcat în același interval la 17,8%”, arată BNR în minută.
Banca subliniază, la fel ca în comunicatul precedent, că majorarea lefurilor de la stat (cu circa 20% în ultimul an) este de natură să atragă după sine și o creștere a presiunilor pe costurile de muncă în întreaga economie, în condițiile în care va fi însoțită de o nouă creștere a salariului minim.
„Totodată, s-a convenit că deficiențele structurale ale pieței și dinamica remunerației din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puțin pe termen scurt, potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea acționa însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului”, notează BNR.
Economia ar urma să accelereze anul viitor, dar moderat
Economia a crescut mult sub așteptările economiștilor în trimestrul al treilea, cu doar 1,1% anual și 0,9% în primele 9 luni, respectiv a stagnat în termeni trimestriali. La data ședinței BNR, Statistica încă nu publicase datele semnal.
BNR se aștepta însă la o scădere „sensibilă” a ritmului creșterii economice în acest an, inclusiv ca urmare a performanțelor slabe ale agriculturii, „iar în 2025 va cunoaște o redresare moderată, în condițiile revigorării cererii externe, precum și pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuși mai mic decât cel previzionat anterior”.
Banca se așteaptă ca excedentul de cerere din economie să se restrângă progresiv în următoarele șase trimestre, „până aproape de închidere, și menținerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecția precedentă”.
Cu alte cuvinte, creșterea economică va fi suficient de modestă încât să nu genereze presiuni inflaționiste ca în ultima perioadă, deși pe termen scurt ele vor continua să se manifeste.
„Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuși apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I și probabil pe ansamblul anului 2024, precum și ca urmare a nivelului crescut și peste așteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului”, arată BNR.
Sursele creșterii economice de anul viitor vor fi în principal din consumul populației și mai puțin din investiții, mai arată BNR.
„(...) consumul gospodăriilor populației își va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent și va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creșterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populației, sub impactul majorărilor de salarii și transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflației, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În schimb, contribuția formării brute de capital fix la avansul PIB este așteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condițiile frânării puternice a creșterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă față de 2023, și în contextul incertitudinilor asociate situației și programelor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului”, potrivit minutei.
Deficitul de cont curent, vulnerabilitate majoră
Exportul net va avea un impact mai contracționist în acest an decât preconiza BNR și va avea o contribuție negativă la creșterea PIB cel mai probabil și anul viitor, „pe fondul creșterii mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă”, arată BNR.
Deficitul de cont curent a crescut de la 16 miliarde de euro la 19,8 miliarde de euro la 9 luni din 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
„Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului”, potrivit minutei.
BNR subliniază că și riscul la adresa cursului de schimb este în creștere, pe fondul deficitelor gemene mari „incertitudinilor însemnate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională”.
Având în vedere că BNR ține un control destul de strict al cursului, dar și că în octombrie s-a restrâns excedentul de lichiditate, nu este exclus ca aceste presiuni pe leu să se manifeste deja și ele să fie acomodate de banca centrală, cum consideră ING. De altfel, îngrijorările privind situația fiscală sunt deja vizibile în creșterea randamentelor la titlurile de stat.
Față de comunicatul precedent, BNR a scăzut însă ușor tonul în ceea ce privește situația fiscal-bugetară.
În afară de mențiunea de mai sus, în raport cu cursul, BNR o menționează doar în fraza clasică dinspre final, la capitolul incertitudini.
„Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu noul cadru de guvernanță economică al UE”, arată minuta.
Guvernatorul Isărescu a vorbit despre situația fiscală la cea mai recentă conferință de presă și a avertizat că este nevoie de o „dietă”, dar a insistat mai mult asupra deficitului de cont curent, despre care a spus însă că este generat de deficitul bugetar, ambele estimate să ajungă la 8% din PIB în acest an.
Alte incertitudini și riscuri crescute vin, potrivit BNR, din războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și din evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
Isărescu a mai semnalizat și că banca centrală va scădea rata cheie abia după ce va vedea un calendar de corecție fiscală și va evalua efectele măsurilor noului guvern ce vor fi adoptate asupra inflației.
