Autori

Banca Națională a României a menținut la 6,5% dobânda cheie la ședința din octombrie, ultima în mandatul conducerii, care tocmai a încetat. Deși creșterea economică a încetinit semnificativ, ceea ce teoretic ar fi permis BNR să vină cu încă o scădere de dobânzi, banca centrală a fost mai degrabă precaută. Cum explică banca centrală decizia.

Băncile au transpus în mare parte scăderea dobânzii cheie în dobânzile plătite clienților pentru depozitele la termen. Creditele s-au ieftinit însă mult mai puțin și în august cele acordate populației chiar s-au scumpit.

Excedentul de lichiditate înregistrat de sectorul bancar în raport cu Banca Națională a României a urcat în septembrie, după o scădere în luna precedentă, și se menține la un nivel ridicat din perspectivă istorică, însă sub recordul atins la începutul anului. Banii în exces au dus la scăderea dobânzilor din piață spre nivelul facilității de depozit.

Revolut continuă să crească în mod rapid numărul de clienți în România și ar putea depăși în curând Banca Transilvania la acest capitol. Din decembrie, Revolut va opera în România printr-o sucursală locală, parte din strategia companiei de a deschide sucursale în țările în care operează, explică Antoine Le Nel, directorul responsabil cu creșterea și marketingul, membru în comitetul executiv al companiei. Revolut urmărește să-și crească nu doar portofoliul de conturi, ci și să intre mai adânc în piața creditelor, dominată de băncile tradiționale.

Banca Națională a României păstrează nivelurile curente ale dobânzilor, în linie cu așteptările celor mai multor analiști, care anticipau această mișcare din pricina presiunilor inflaționiste venite din creșterea accelerată a creditului de consum și a salariilor, precum și din derapajul fiscal. BNR se așteaptă acum ca inflația la finele anului să fie peste nivelul de 4% pe care îl prognoza în august.

Cei mai mulți analiști se așteaptă ca BNR să mențină neschimbată dobânda în ședința de politică monetară de vineri, dar părerile sunt destul de împărțite. Pe de o parte, creditul de consum crește rapid, situația fiscală e problematică și inflația din sectorul serviciilor e persistentă, pe de altă parte creșterea economică a încetinit mult sub potențial și inflația pare să meargă spre prognoza BNR. Pe deasupra riscurilor interne vin altele externe, cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Industria prelucrătoare din România și-a adâncit contracția în septembrie, arată sondajul realizat în rândul companiilor producătoare – indicele PMI BCR. Numărul de salariați, producția și comenzile noi au scăzut accelerat.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune, la audierile din Parlament pentru un nou mandat, care să-i prelungească recordul la conducerea unei bănci centrale, că BNR se întinerește la nivelul conducerii și că au mai rămas doi dintre veteranii care să-i asigure continuitatea: el și Florin Georgescu (ultimul în scădere în ierarhie). Isărescu spune că inflația scade treptat și că politica monetară nu ar trebui să fie prea restrictivă și să ducă la o recesiune, ceea ce ar agrava situația deficitului bugetar. Tot situația fiscală este cea care ne împiedică să ne gândim la o aderare la zona euro. Bilanțul lui Isărescu arată că a ratat ținta de inflație mai mult de jumătate din timp în ultimii aproape 20 de ani și aproape trei sferturi în ultimul mandat.

Comisiile reunite de buget-finanțe-bănci din Parlament au dat raport favorabil pentru noua conducerea a Băncii Naționale a României.

Românii vor plăti rate mai mici la creditele în derulare după ce indicele de referință privind creditele acordate consumatorilor (IRCC) va fi actualizat de la 1 ianuarie. Însă, până atunci debitorii vor plăti rate mai mari până la finele anului curent, cu IRCC la cea mai mare valoare de când a fost introdus. ROBOR a continuat să scadă și a ajuns la nivelul IRCC.