Autori

Excesul de lichiditate din piața interbancară s-a redus în noiembrie cu o treime și a ajuns la cel mai redus nivel de după decembrie 2022. Reducerea lichidității s-a reflectat în creșterea dobânzilor.

Tensiunea fără precedent din scena politică a adus o presiune de vânzare pe leu și intervenții ale băncii centrale pentru susținerea leului. Casele de schimb valutar, care au puține lichidități, au început să rămână fără euro, însă băncile mai au suficient și nu au văzut, până acum, o cerere la fel de mare ca în alte perioade tensionate, cum a fost în pandemie, spre exemplu, au declarat surse din piața bancară pentru Profit.ro.

Statistica a înrăutățit estimarea privind creșterea economică trimestrială în T3 de la o stagnare la un -0,1%. Față de trimestrul al treilea din 2023, creșterea a fost menținută la 1,1%, fiind susținută integral de consumul populației, cu o contribuție mică și din partea investițiilor, în timp ce exportul net a fost puternic negativ. Agricultura a scăzut puternic în iulie-septembrie față de anul trecut, dar nici alte sectoare nu au înregistrat creștere substanțiale, cu excepția comerțului și a activităților profesionale.

Randamentele au început să crească încă dinainte de perioada electorală și apoi au avut o creștere mai abruptă după șocul primului tur al prezidențialelor.

Industria manufacturieră românească și-a continuat contracția în noiembrie, potrivit răspunsurilor managerilor compilate de S&P Global în indicele BCR PMI. Producătorii se confruntă cu o cerere scăzută și fac concedieri.

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României s-au redus în noiembrie cu 1,67 miliarde de euro, la 61,17 miliarde de euro. Scăderea nu poate fi explicată în totalitate prin plata unor datorii externe.

Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. În piața interbancară, ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână, ceea ce se transpune într-o dobândă mai mare la creditele acordate firmelor și populației.

Indicatorul privind încrederea în economia românească (ESI) s-a menținut în noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, pentru a doua lună la rând, pe fondul evaluărilor mai bune ale managerilor din sectorul comerțului și mai ales a creșterii optimismului consumatorilor înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Ultimul trimestru ar putea aduce o dinamizare a creșterii economice.

Costurile de împrumut ale României au crescut din nou semnificativ luni, continuând tendința din ultima săptămână, în condițiile derapajului fiscal și al rezultatului surprinzător de la alegerile prezidențiale. Finanțele nu au reușit să ia 600 de milioane de lei de la bănci, din cauza dobânzilor prea ridicate.

Randamentele cerute de investitori la împrumuturile pe 10 ani ale statului au continuat să crească vertiginos în ultima zi de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, la aproape 7,3% pe an, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2023.