Autori

Banca Națională a României face primele referiri la situația politco-electorală de la finele anului trecut. Banca arată că tulburările politice interne au dus la creșterea dobânzilor și că situația rămâne o sursă de presiune pe cursul de schimb. Continuă de asemenea îngrijorările cu privire la situația fiscal-bugetară, în pofida măsurilor anunțate de guvern pentru acest an.

Creditul neguvernamental acordat de sectorul bancar a crescut anul trecut cu 8,9%, fiind peste rata inflației după doi ani de scădere reală. Masa monetară a crescut și ea cu două cifre, cu un avans mai mare pentru banii gheață din circulație, în timp ce depozitele sau majorat de asemenea cu o zecime – în decembrie foarte populare au fost depozitele în valută.

Averea populației continuă să crească, dar inflația mănâncă din această creștere. Care e situația reală comparativ cu anul aderării la Uniunea Europeană?

ING Bank se așteaptă la un an dificil pentru România, în contextul în care deficitul bugetar foarte ridicat trebuie redus și alegerile prezidențiale urmează să fie reluate în mai. Dacă nu se ține de reducerea deficitului în acest an, în limitele agreate cu Comisia Europeană, ratingul suveran ar putea fi scăzut sub nivelul recomandat investițiilor. Nevoia de finanțare ar urma să scadă ușor față de 2024, însă presiunea pe piața internă va crește, ca urmare a majorării emisiunilor de obligațiuni în lei, estimează ING.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor continuă să piardă pe bandă rulantă în speța rambursării creditelor în anuități. Unele dosare ajung la final, însă în unele cazuri instanțele de judecată nu s-au pronunțat pe fond în procese începute cu aproape doi ani în urmă.

Banca Comercială Română a fost amendată cu 35.000 de lei de Protecția Consumatorului pentru că a poprit salariul unui client peste cota permisă de lege. Banca susține că nu avea de unde să știe de unde vin banii și că doar a pus în aplicare solicitarea unui executor. Instanța de judecată nu a fost însă de acord cu argumentele băncii.

Randamentele la titlurile de stat pe 10 ani ale României au sărit de 8% în piața secundară, pentru prima oară după mai bine de doi ani. Obligațiunile românești au performat cel mai slab din regiune în ultima săptămână, pe fondul îngrijorărilor investitorilor în ceea ce privește situația fiscală. În piața primară, Finanțele au luat 300 de milioane de lei de la bănci, la o dobândă de 7,9% pe an.

Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, în condițiile în care se așteaptă la o inflație peste cea prognozată în raportul din noiembrie. Economiștii băncilor se așteaptă ca BNR să rateze din nou ținta de inflație, la finele lui 2025, pentru al cincilea an la rând. De altfel, inflația a fost peste limita superioară a intervalului de variație în 55% din timp de când BNR a introdus țintirea directă.

România este printre țările din regiune cu cele mai mari provocări fiscale în următorii ani, cred economiștii Erste Bank. Creșterile de taxe nu se vor opri cel mai probabil la cele anunțate în decembrie, ci vor fi urmate de altele, următoarele majorări urmând să aibă loc după alegerile prezidențiale.

Banca Națională a României este așteptată să mențină, miercuri, neschimbată rata cheie la prima ședință de politică monetară din acest an, în condițiile menținerii riscurilor inflaționiste și a incertitudinilor fiscale. Anul va fi unul complicat și economiștii se așteaptă ca BNR să fie mai degrabă prudentă și să umble mai târziu la dobânzi, care ar urma să scadă doar ușor.